Comisarii Garzii de Mediu cauta cu GPS-ul gropile de gunoi din Dolj neconforme cu standardele Uniunii Europene. Primarii sunt pusi sa intocmeasca fise de inventar in care sa precizeze latitudinea si longitudinea rampelor de gunoi de pe raza comunelor.
29 de comune doljene au fost calcate, in ultima saptamana, de comisarii Garzii de Mediu, care au controlat gropile de gunoi. Din cele 98 de rampe de gunoi din mediul rural, cate au fost verificate, prea putine au fost inchise, majoritatea functionand si in prezent. „Am efectuat controale tematice impreuna cu reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului Valcea in 29 de localitati. Foarte putine si-au rezolvat problema gropilor de gunoi. In mare parte, ele sunt inca in functiune. Primarii sustin ca nu au fonduri, iar localnicii folosesc in continuare aceste locuri. Bradestiul este una dintre comunele care si-au urezolvat problema, in schimb, la Valea Stanciului sunt folosite si dupa trecerea termenului cinci rampe de gunoi. Pe acest motiv am dat 17 sanctiuni in valoare de 112.500 de lei. Nu au cum sa ne ascunda adevaratele locatii, pentru ca folosim GPS-ul cand mergem in teren“, a precizat Ileana Serban, directoare coordonatoare a Comisariatului Garzii de Mediu Dolj. Termenul de 16 iulie, impus de normele europene pentru inchiderea gropilor de gunoi, nu a putut fi respectat. Cauzele sunt fie lipsa banilor, fie lipsa interesului. Multi dintre edilii doljeni au inteles ca sarcina ii revine in mare parte consiliului judetean, care se ocupa de Master Planul deseurilor in judet. Fondurile pentru investitii vor veni de aici, iar ei au stat cu mainile in san. Numai 5% din locatiile de acest gen din mediul rural si-au facut temele cu standardizarea gropilor de gunoi. Adica au tasat zona, au acoperit-o cu 1/2 m de pamant peste care au pus iarba, urmand cel de-al doilea pas, gasirea unei firme de salubritate care sa preia gunoiul menajer si sa-l transporte la una dintre cele cinci gropi ecologice din judet. Destul de putine pentru a acoperi suprafata totala a Doljului, de 7.414 kilometri patrati. Primarii au fost somati ca in termen de doua, trei zile sa rezolve situatia gropilor de gunoi de pe raza comunelor pe care le gestioneaza, fiind obligati sa intocmeasca fise de inventariere pentru locurile in care localnicii isi arunca gunoiul.
Doar sase primari din 111 au completat fisele
Primarii din cele 111 localitati ale judetului Dolj sunt nevoiti ca pana la sfarsitul acestei luni sa intocmeasca fise pentru inventarierea depozitelor de deseuri neconforme cu standardele europene. Trebuie trecute aici datele cadastrale, caracteristicile morfologice ale zonei, coordonatele geo-referentiale, respectiv longitudine, latitudine si altitudine, suprafata amplasamentului, regimul juridic al terenului pe care se afla groapa de gunoi, masurile aplicate si cele preconizate pentru intrarea in conformitate. Din spusele reprezentantilor Agentiei de Mediu, doar sase primari din 111 au completat aceste fise. Aceasta este atat de riguroasa, incat edilii trebuie sa completeze si daca se simt sau nu mirosuri specifice si daca apele subterane din vecinatate au alt gust. La aceasta fisa se va anexa si un proces-verbal completat de inspectorii Agentiei de Mediu
Bradestiul este una dintre localitatile doljene care si-au rezolvat problema deseurilor menajere. Vechea groapa folosita de localnici a fost inchisa, iar acestia si-au incheiat contracte individuale cu SC Retim Service din Filiasi. „O data pe saptamana, cei din Filiasi vin si ridica gunoiul localnicilor din Bradesti. Noi am avut noroc, pentru ca orasul Filiasi este foarte aproape si detine si o rampa de gunoi autorizata. Ne-am incadrat si in termenul impus si nu mai avem probleme. Am transmis si acea fisa catre cei de la Mediu“, a spus Ion Racareanu, primarul comunei Bradesti. O bila alba are si localitatea Cetate, care detine o groapa de gunoi proprie, construita din fonduri de la bugetul local. Din pacate, aceasta nu poate prelua deseurile din alte localitati invecinate, asa cum au posibilitatea municipiul Craiova, orasele Calafat si Filiasi, precum si comunele Dobresti si Goicea. Conform Master Planului, acestea vor fi transformate cu bani europeni in statii de transfer.
La polul opus sunt comunele Isalnita si Podari, desi sunt in imediata vecinatate a Craiovei. Dar si Tugluiul, Valea Stanciului, Malu Mare, Carcea si exemplele pot continua.
