Agricultura romaneasca risca sa intre in impas, din cauza schimbarilor climatice. Specialistii din domeniile apelor si agronomiei sustin ca fenomenele extreme vor fi din ce in ce mai intalnite in tara noastra.
Fara investitii in irigatii, in programe de impaduri, dar si fara cercetare pentru identificarea unor soiuri rezistente noilor conditii, un procent tot mai mare din suprafetele cultivate risca sa fie compromis. Hidrologii mai atentioneaza ca fara un management atent al apelor exista riscul ca, pe termen lung, sa nu se poata asigura alimentarea cu apa pentru anumite zone din sudul si estul tarii. Pentru programele din domeniul agriculturii si apelor este nevoie de bani, care intarzie sa vina.
„Au fost dintotdeauna probleme din punct de vedere hidrologic si climatic, dar acum, in perioada schimbarilor climatice, ne putem astepta la fenomene extreme. Vorbim de seceta si arsita in perioade prelungite, care pot fi cuplate cu inundatii catastrofale. Trebuie sa fim ingrijorati, dar si sa ne pregatim sa le combatem efectele”, a declarat ieri Cristian Hera, presedintele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice (ASAS), in cadrul unui seminar de profil organizat de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor.
Situatia este generata de lipsa unui sistem de irigatii eficient, precum si de lipsa perdelelor de protectie create de paduri, considera presedintele Federatiei Agrostar, Stefan Nicolae. „An de an, dupa 1990, am avut parte de fenomene partiale sau chiar generale de seceta. Sectorul agricol ar fi putut fi salvat daca existau un sistem de irigatii eficient si perdele forestiere cu rolul de protejare a culturilor agricole”, ne-a precizat Nicolae.
La deteriorarea solului contribuie si lipsa precipitatiilor de iarna si a gerului, adauga presedintele Agrostar. In conditiile unor fenomene extreme, care nu sunt contracarate prin masuri strategice, productia agricola risca sa scada constant.
„Vedem ca se dimineaza potentialul agricol. Productia de cereale este lovita. Anul acesta 30-35% din terenurile cultivate au fost afectate de calamitati naturale. In urma cu trei ani, pierderile sectorului s-au ridicat la un miliard de euro. Cu toate acestea, nimeni nu a venit cu un plan de adaptare a agriculturii la schimbarile climatice”, ne-a declarat presedintele Agrostar.
Si privita din alte perspective situatia este ingrijoratoare. Taranii din numeroase zone se confrunta cu secarea puturilor si sunt nevoiti sa-si sacrifice animalele pentru ca nu mai au acces la apa, mai semnaleaza acesta.
Plante adaptate climei
In opinia specialistilor, pentru salvarea agriculturii este necesara si orientarea catre soiuri hibride adaptate la noile conditii climatice. „Trebuie regandita politica agricola, sa adaptam soiurile de plante”, sustine seful Agrostar.
Potrivit academicianul Cristian Hera, crearea unui soi nou rezistent la intemperii dureaza de intre 8 si 12 ani. Pentru asta insa cercetarea romaneasca are nevoie de fonduri, adauga el. „Rolul nostru este sa cream soiuri hibride rezistente la seceta si la ger. Daca in momentul de fata Romania importa 70-75% din produsele agroalimentare si risca sa ajunga sa importe cercetare stiintifica”, a subliniat Hera.
Pe de alta parte, specialistii in hidrologie adauga ca este necesar un plan de management al resurselor de apa, pentru a preveni pe termen lung efectele negative ale secetelor prelungite si de crearea de noi acumulari in zonele expuse pericolului de a ramane fara apa.
Gospodarirea apelor, esentiala
Petre Stanciu, directorul Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA), a declarat ca au fost realizate proiecte ce vizeaza aducerea apei din zona montana catre regiunile deficitare, umplerea canalelor de irigatii nefolosite in prezent, pentru a asigura apa agriculturii si gospodariilor, daca va fi necesar, precum si forarea pentru descoperirea de noi resurse de apa din subteran. „Aceste proiecte sunt incepute, trebuie insa alocati bani de la buget pentru derularea lor“, a precizat directorul INHGA.
Un scenariu pe termen lung privind evolutia resurselor de apa inclusiv din Romania, in contextul schimbarilor climatice, arata ca zonele cele mai expuse reducerii cantitatilor de apa sunt Campia Romana, zona de est a Romaniei (Podisul Moldovei si al Barladului), zona de vest, in special Banatul, precum si o parte din centru, respectiv Transilvania. Vor fi mai putin afectate zonele din nordul Romaniei si Carpatii si subcarpatii.
