Rusi, canadieni sau investitori inregistrati in paradisuri fiscale controleaza, prin una sau mai multe subsidiare romanesti, zacamintele de aur.
In spatele scandalului generat de proiectul Rosia Montana, care a captat atentia publica, o intreaga industrie de exploatare a resurselor auro-argintifere inainteaza cu pasi marunti in zona Muntilor Apuseni.
Fie ca este vorba despre foste mine de stat reactivate de investitori privati, fie despre proiecte de la zero, aurul va fi scos la lumina. Miza e mare, avand in vedere aprecierea-record a aurului in ultima perioada.
Peste 20 de localitati din opt judete din vestul tarii – Caras- Severin, Hunedoara, Alba, Cluj, Arad, Bihor, Satu Mare si Maramures – vor fi „scurmate” in cautarea metalelor pretioase. Cele mai multe proiecte, opt la numar, vizeaza judetul Hunedoara, potrivit datelor Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM).
Singura companie care are deja drept de exploatare in Hunedoara este Deva Gold, care deruleaza proiectul de la Certej. Daca toate avizele necesare vor fi obtinute pana la finele anului, productia ar demara in 2012, iar exploatarea ar dura 16 ani, potrivit lui Nicolae Stanca, directorul companiei.
Proiectele altor cinci companii sunt in etape preliminare – de prospectare a terenurilor pentru identificarea potentialelor resurse sau, mai avansat, de explorare (cand se estimeaza deja dimensiunea zacamintelor).
„Radem” tot acum?
In ciuda protestelor publice privind utilizarea cianurii si a temerilor privind impactul potential asupra mediului, statul continua sa acorde permise si licente in domeniu. Ultimele trei au fost date in 2009.
Procedeele de extractie a aurului variaza, desi au la baza cianura. „Spre exemplu, la Rosia Montana, cat era la compania nationala Minvest, in iazul de decantare nu ajungea cianura”, ne-a declarat Gelu Maracineanu, specialist in domeniu, fost presedinte al ANRM.
Potrivit acestuia, cel mai important lucru este ca statul sa cantareasca avantajele si dezavantajele fiecarui proiect. „Trebuie o strategie in domeniul acesta. La tehnologiile de acum, poti ca in 15-20 de ani sa nu mai ramai cu nimic”, a spus Maracineanu.
El a adaugat ca, la nivelul actual de consum, sunt deja probleme cu ce vor fi inlocuite unele resurse. „Romania nu este in pozitia de a fi furnizoare de materii prime pentru alte tari, fiindca nu avem rezerve atat de mari. Viata nu se termina cu generatia noastra”, a conchis fostul sef ANRM.
Pe de alta parte, statul trebuie sa fie atent si cui acorda aceste resurse. „Romania a avut probleme mari cu cei care negociaza astfel de contracte”, sustine Dragos Cabat, analist economic. El adauga ca autoritatile ar trebui sa acorde licente unor lideri in domeniu, asa cum s-a procedat in cazul Dacia, preluata de Renualt.
Aurul romanesc, dorit si de numarul unu mondial
Asa cum EVZ a mai relatat, aproape toate companiile care au primit licente sa sape dupa aur in Romania au in spate firme inregistrate in paradisuri fiscale. In total, opt firme controleaza, prin una sau mai multe subsidiare de pe piata locala, zacamintele de aur.
Printre ele se afla si Barrick Gold Corporation, cel mai mare producator de aur la nivel mondial. Grupul canadian are trei permise de prospectiune in Arad si Caras-Severin, prin subsidiara Barrick Gold Romania.
Totodata, detine 50% din compania locala Transylvania Minerals, cu drept de explorare pentru minereu polimetalic in Hunedoara si Arad, potrivit datelor de la Registrul Comertului.
Printre cei care activeaza pe piata locala se afla si cel mai bogat rus, Mihail Prokhorov, un apropiat al Kremlinului.
Potrivit informatiilor din presa, el este in spatele offshore-ului actionar la Romaltyn Mining SRL, ce detine fosta uzina „Aurul”, celebra pentru accidentul din 2000 de la Baia Mare.
De asemenea, are inca trei licente de explorare in SatuMaresiMaramures, castigate in 2009, prin firma Romaltyn Exploration SRL, singurul participant la licitatie.
„E bine ca in 15-20 de ani sa exploatam cel mai mare zacamant de aur, iar metalul sa fie vandut in alte tari sau e nevoie sa pastram resurse si pentru noile generatii?“,
GELU MARACINEANU, fost presedinte ANRM
LISTA „DE AUR”
Ce firme au primit perimetre in concesiune
• Gabriel Resources (Canada) – prin firma Rosia Montana Gold Corporation, are drept de exploatare a zacamintelor de aur si argint de la Rosia Montana si Bucium (jud. Alba); prin Rom Aur, are licenta de explorare la Baisoara (jud. Cluj);
• European Goldfields (Canada) – prin Deva Gold SA, are drept de exploatare aur-argint la Certej (Hunedoara), iar prin European Goldfields Deva – drept de explorare la Magura Tebii si de prospectiune in perimetrele Brad Vest si Barza-Brad (Hunedoara);
• Dacian Mining (Suedia) – prin Mineral Mining SRL, are drept de exploatare diverse minereuri, printre care aur-argint, bismut, wolfram, molibden, in Baita (Bihor);
• Romaltyn Ltd. (Isle of Man) – prin Romaltyn Mining, are drept de exploatare produse reziduale miniere la Tautii de Sus (Maramures), iar prin Romaltyn Exploration SRL, trei licente de explorare aur-argint in Camarzana (Satu-Mare), Alunis- Piatra Handal si Poprad (Maramures);
• Barrick Gold Corporation (Canada) – prin Barrick Gold Romania detine trei permise de prospectiune in Talagiu-Zarand (Arad), Lapusnicu Mare si Teregova (Caras-Severin), pentru minereuri de cupru si auro-argintifere, dar si 50% din Transylvania Minerals SRL, cu drept de explorare la Dealul Bratosin (Hunedoara, Arad);
• Valhalla Resources (Cipru) – are prin Vallachia Resources SRL drept de explorare pentru minereu polimetalic la Corbesti-Micanesti (Hunedoara, Arad), dar si 50% din Transylvania Minerals SRL; prin HOQ Operation, are licenta de explorare la Highis Sud (Arad);
• Samax Romania Ltd (Marea Britanie) – prin Samax Romania, are drept de explorare pentru minereu auro-argintifer si de cupru la Rovina (Hunedoara);
• Eliseror Ltd. (Cipru) – prin Dacia Minerale, prospecteaza zona Oas Nord (Satu Mare) si exploreaza zona Caraci-Birtin (Hunedoara).
