Exista indicii ca zona Sabla va fi in curand zguduita de un nou cutremur. Cel putin asa crede directorul stiintific al Institutului de Fizica a Pamantului, Mircea Radulian, care argumenteaza ca este putin ciudat ca un cutremur de suprafata sa aiba atat de putine replici.
Cutremurele de suprafata, produse la adancimi de maximum 40 de kilometri, au, de regula, numeroase replici. Saptamana trecuta, seismul din sudul Dobrogei a avut doar trei. Acest amanunt in determina pe Mircea Radulian sa spuna ca este posibil ca seismul sa nu-si fi consumat intreaga energie, iar un nou cutremur ar putea afecta zona in viitorul apropiat.
Intr-un interviu acordat evz.ro, Radulian spune ca in seismologie cuvinte ca "niciodata" si "sigur" nu isi au rostul, deoarece, cum spunea Richter, este o prostie sa prezici un cutremur.
Evz.ro: Care sunt zonele din Romania in care se produc cutremure de suprafata?
Mircea Radulian: Principalele zone din Romania afectate de cutremurele de suprafata sunt Vrancea (mai rare si mai mici ca magnitudine decat cele de adancime), Fagaras-Campulung, Dobrogea (atat in nord, cat si in sud), Banat, Crisana si Maramures. Totusi, cutremure puternice de suprafata se produc doar in zona Sabla si in Fagaras. In general, aceste seisme nu sunt periculoase, decat pentru cei care locuiesc in imediata apropiere a epicentrului.
Asadar, teoretic, am putea avea cutremure care sa afecteze obiective sensibile, ca Portile de Fier, centrala de la Cernavoda.
Da. Centrala de la Cernavoda, cea de la Kozlodui (Bulgaria) sunt in zone cu risc seismic. La fel si Portile de Fier. Insa trebuie spus ca nu sunt zone cu un grad de pericol foarte ridicat. Sunt totusi constructii solide, iar, cum am spus, cutremurele de suprafata sunt destul de reduse in intensitate. Totusi, Vrancea este periculoasa si la 200 de kilometri distanta. Iar in aceasta arie se afla si barajul de la Vidraru, al cincilea ca dimensiuni din lume.
Nu apar insa si surprize? Ma refer la cutremure la care dumneavoastra si colegii seismologi sa nu va fi asteptat.
Exista si surprize. Sunt zone in care nu ai cutremure si, apoi, brusc, apare unul destul de puternic. In Statele Unite, zona California e ceva obisnuit, dar a aparut un seism si pe coasta de est. La fel, un cutremur puternic a avut loc la Zurich. In Romania, nu cred ca a fost un cutremur care sa ne surprinda. Pentru seismologi, surpriza este aceasta: seisemele apar unde ne-am astepta, dar au alte caracteristice decat cele pe care le asteptam. Spre exemplu, la Sabla au fost doar trei replici, iar noi ne asteptam la mai multe.
Aveti o explicatie pentru numarul redus de replici de la Sabla?
Este posibil ca seismul sa nu isi fi consumat intreaga energie. Eu cred ca asta inseamna ca este foarte posibil ca, in urmatoarele luni sau ani, zona sa fie afectata de un nou cutremur.
CUTREMURUL DE LA SABLA
Se poate prezice un cutremur?
Richter era impotriva predictiilor. Cutremurele sunt fenomene catastrofice, iar acestea sunt foarte greu de prezis. Chiar si o magnitutdine maxima pentru un anumit tip de cutremur este greu de prezis.
Omul – un instrument seismic eficient
Aveti un chestionar pe site-ul Institutului, in care indemnati martorii unui cutremur sa spuna ce au simtit. La ce serveste el?
Daca numarul de raspunsuri este suficient de mare, atunci poti identifica imediat zonele cele mai afectate de un seism. Tehnic, in functie de raspunsuri, sistemul calculeaza intensitatea (cum s-a simtit cutremurul). De exemplu, centrul seismic de la Strasbourg a identificat un seism in Italia cu ajutorul acestui chestionar. Aparatele lor nu il detectasera, dar oamenii l-au raportat prompt pe internet. La verificarile ulterioare, francezii au descoperit ca chiar avusese loc un seism. Acest tip de chestionar face parte dintr-un proiect de cercetare realizat impreuna cu Ministerul Educatiei. Au contribuit studenti ai Politehnicii Bucuresti si membri ai Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor (INCERC).
Dan Arsenie, Andreea Dogar
Citeste articolul in Evz
Foto: Evz
