La 14 ani, in 1983, Toni Ionita a plecat in prima tabara scolara la munte, dar nu prea a fost incantat pentru ca, pe vremea disciplinei de partid, taberele erau contaminate de poezii patriotice si alte expresii ale adulatiei pentru unicul tata.
Apoi, profesorul de sport din scoala a organizat ceea ce atunci se numea expeditie. Asa a ajuns adolescentul Toni in nordul Moldovei si i-a placut foarte mult.
De atunci, interesul pentru natura si munte a crescut puternic. Acum, vara, merge weekend de weekend la munte. Iar pasiunea din adolescenta a devenit un stil de viata. Dupa ce a fost membru in cateva cluburi de turism montan, si-a infiintat in 2003 propria asociatie – Clubul Turistic-Ecologic Roza Vanturilor, ca sa le transmita si altora dragostea pentru munte.
Clubul organizeaza cursuri de initiere in turism montan si mizeaza pe spiritul de aventura al iubitorilor de andrenalina, pe care ii converteste si in protectori ai naturii. „Incepem de la zero, le explic lucrurile de la inceput, le vorbesc de echipamente
, alimentatie, acordarea primului ajutor”, spune Toni Ionita, explicand ca pericolele muntelui sunt numeroase, avanlase si degeraturi iarna, furtuni vara, ursi.
Lectii de ecologie
Cei inscrisi la cursurile de initiere in turism primesc si cateva lectii de ecologie despre reciclare si curatarea muntilor. „Nimic nu trebuie aruncat pe munte, nici macar o folie de bomboana”, spune acesta, adaugand ca este foarte dezamagit de lipsa de implicare a autoritatilor locale, mai ales ca efortul lor nici nu ar fi asa de mare.
„Degeaba noi muncim si adunam gunoiul, ca, peste o saptamana, daca autoritatile nu il ridica, vin animalele si rup sacii si am muncit degeaba”, spune acesta cu suparare, mai ales ca uneori si localnicii arunca gunoaie la intamplare.
Toni considera ca metoda buna pentru a opri distrugerea naturii este introducerea de amenzi pentru cei care lasa gunoi pe munte si cei care fac gratare in locuri neamenajate. El povesteste ca, intr-una din excursii, a facut presiuni asupra unui jandarm sa amendeze doua doamne care faceau gratar la Zanoaga. „Era sa pierdem trenul, dar am stat, ne-am facut ca dam telefoane, ca il filmam pe jandarm si pana la urma le-a dat amenda, desi ar fi vrut mai mult sa se tocmeasca”.
Gunoiul a crescut odata cu libertatea
Toni isi aminteste ca inainte de ’89, muntii nu erau murdari. „Atunci, daca aveam o sticla de plastic cu suc, dupa ce beam sucul, foloseam sticla ca bidon pe munte”. Acum insa, libertatea prost inteleasa din ultimii 20 de ani, care a insemnat un consum excesiv, coroborata cu lipsa educatiei ecologice, a dus la distrugerea unor bogatii naturale unice, spune acesta.
Autoritatile locale au pus pe Transfagarasan, de la Curtea de Arges, pana la Capra, butoaie in care turistii sa arunce gunoaiele. Problema este ca nimeni nu le ridica. „Eu sunt de acord sa se puna taxe de intrare in anumite locuri, asa cum am vazut si in alte tari si sa se dea amenzi mari pentru cei care nu respecta regulile”, spune acesta.
Poluarea muntilor este si motivul pentru care ursii au devenit un pericol real. „Din cauza gunoaielor, a disparitiei animalelor pe care le vanau si a defrisarilor continue, ursii au coborat spre orase”. Din acest punct de vedere, in zona Bucegilor este dezastru, a subliniat alpinistul.
A si inventat un cuvant care descrie turistul roman: porcus turisticus manelaris. „Asa ma mai consolez eu, ma mai amuz, pentru ca ce fac unii la munte este de neiertat”.
Tinerii, pierduti in lumea virtuala
Bucuria de a cunoaste si iubi muntele este, in ultimii doi trei ani, estompata de ingrijorarea ca tot mai multi tineri raman prinsi in fata computerului si nu mai traiesc in lumea reala. In primavara, Toni a organizat o drumetie in Ciucas, pe un traseu simplu si lejer, pentru cei care facusera cursul de initiere in turism montan si a fost dezamagit de reactia unor studente care se plangeau ca sunt obosite si ca nu le iese nimic din mersul pe munte.
„Le-am intrebat la inapoiere, in gara, daca mai vin si au zis ca nu e de ele, ca e prea obositor. Din pacate asa gandesc si isi dau seama prea tarziu ca este importanta sanatatea si incep sa umple salile de fitness, ceea ce nu mai are nicio importanta”, crede acesta.
Toni, care se poate lauda cu sute de drumuri pe munte si cu patru ascensiuni pe Mont Blanc, spune ca orice urcare „depinde in proportie de 40% de psihic”. El sustine ca este foarte important pentru tineri sa iasa in natura, mai ales ca muntele „te disciplineaza. Mergand pe munte, intr-o tura de sapte zile pentru care trebuie sa iti iei mancare, haine si cortul in rucsac, plus faptul ca esti supus la intemperii, devii mai disciplinat”. El subliniaza ca unii dintre cei care merg pentru prima data cu el pe munte nici nu stiu sa isi incalzeasca mancarea. „Deci chiar este o lectia de supravietuire”.
Si numarul mare de cluburi de turism montan din ultimii ani este, din punctul de vedere al alpinistului, un motiv pentru care mai putini studenti sunt interesati de mersul la munte. „Sunt multe cluburi, dar putine se concentreaza pe educatia despre natura si munte. In general fac excursii lejere si ii intereseaza partea financiara”.
Cele mai iubite varfuri
La clubul lui Toni regula de aur pentru oricine vrea sa plece pe munte este: bocanci si rucsac. Cei 40 de membrii activi ai clubului respecta regulile lui Toni, daca nu, risca sa fie dati afara „Eu fara bocanci si rucsac nu iau pe nimeni la munte”, spune acesta, explicand ca acestea sunt cerintele minime. Un echipament complet si profesional costa in jur de 1.000 de euro.
In topul preferintelor alpinistului se afla Retezatul unde se afla prima rezervatie de la noi din tara, Fagarasul, pentru traseul dificil, Piatra Craiului pentru peisajele frumoase si Bucegii, desi sunt cei mai calcati de turisti si cei mai afectati de poluare.
„Evit sa ma duc in locurile aglomerate, unde vin sute de masini, fiecare cu maneaua ei. Asta e o mare problema la noi.”
