Amatorii de enduro, calare pe ATV-uri sau motociclete, distrug de trei ani incoace Muntii Tarcu, din judetul Caras-Severin, fara ca autoritatile sa ia vreo masura.
Muntii Tarcu, arie protejata UE si parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000, este luata cu asalt de amatorii de senzatii tari. Putini stiu ca aici creste floarea de colt, monument al naturii, ca aici traiesc lupi si rasi sau ca la altitudinea maxima de 2.192 de metri se intind circa 60.000 de hectare care trebuiau sa ramana nealterate. Putin a contat asta pentru cei care, in ultimii ani, au batut traseele pe doua sau patru roti si au contribuit insistent la resculptarea muntelui.
2006, inceputul sfarsitului
Acum trei ani, Romsilva a invitat practic toti amatorii de andrenalina sa cucereasca muntele pe trasee batute pana atunci numai de vant. Acum, aerul miroase a noxe de esapament, in loc de talangile oilor se aud motoare ambalate isteric, pasunile au crapat sub insistenta rotilor, astfel ca traseele par niste cicatrici dureroase.
Pe 31 mai 2006, Federatia Romana de Motociclism, Automobil Clubul Roman si Regia Nationala a Padurilor (RNP) Romsilva au dat startul distrugerii, dupa ce au incheiat un protocol pentru „realizarea de manifestari competitionale sau turistice, interne sau internationale, cu autovehicule si motociclete de teren
pe drumurile forestiere detinute de RNP”. Acum, mai multi investitori se pregatesc sa „muste” din munte, cu hoteluri moderne, iar altii planuiesc sa-i capteze vantul, plantand moristi eoliene.
Astfel se distruge un mediu natural unic, cu valoare recunoscuta international, care face parte din ultimul peisaj forestier intact din Europa si pentru care Academia Romana si-a dat deja avizul pentru a deveni un parc national.
„Prin paduri, dar mai ales pe pasunea alpina, motocicletele si ATV-urile au facut santuri adanci. Fiecare iesire mareste aria distrusa, taind noi urme pe langa cele vechi. Odata stratul vegetal indepartat, urmele devin albie pentru torente, se adancesc, iar degradarea devine ireversibila”, avertizeaza Asociatia Altitudine, formata din alpinisti si iubitori ai muntelui. „Mediul natural a ajuns in multe locuri intr-un stadiu de degradare avansat din cauza numeroaselor incursiuni de turism cu motociclete de tip Enduro, ATV-uri, masini 4×4 si snowmobile pe pajistile alpine, in afara drumurilor publice, actiuni care incalca legea”, spune Marius Minea, un reprezentant al asociatiei.
Reclamatii fara ecou
„Au aparut zeci de kilometri de fagase in pamantul alpin, care se agraveaza de la zi la zi. Dupa ce stratul vegetal e indepartat de rotile motocicletei enduro sau ale ATV-ului, pamantul ramane descoperit, iar la ploaie intervine eroziunea, apoi alunecarile de teren. Ne-am consultat si cu specialisti: practic, fenomenul este ireversibil. Niciodata in mod natural acestea nu se vor putea reface, ci, din contra. De aceea e iminent sa se opreasca aceste distractii si sa intervenim pentru repararea stricaciunilor”, explica arhitectul Octavian Radu Topai.
Asociatia Altitude a semnalat toate acestea Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Timisoara, Agentiei pentru Protectia Mediului si Garzii de Mediu Caras- Severin inca din august 2007, dar fara niciun rezultat.
INTERDICTII
Legea-i lege, nu-i tocmeala
Conform OUG nr. 195/2005, privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, art. 52, al. 3(d), „pe teritoriul ariilor naturale protejate sunt interzise (…) accesul cu mijloace
motorizate care utilizeaza carburanti fosili pe suprafata ariilor naturale protejate, in scopul practicarii de sporturi, in afara drumurilor permise accesului public si a terenurilor special amenajate”.
Excursiile enduro incalca si Directiva UE nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de plante
si animale salbatice, precum si ale OUG nr. 57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Natura 2000 este principalul instrument al UE de conservare a naturii in statele membre, care cuprinde o retea de zone unde specii vulnerabile de plante si animale trebuie protejate.
ECOSISTEME
„Caldari” glaciare
Situl protejat Muntii Tarcu se afla in partea vestica a Carpatilor Meridionali. Una dintre caracteristicile lor este prezenta circurilor sau „caldarilor” glaciare, in partea superioara a masivului – Groapa Caleanului, Caldarea Suculetului, Caldarea Izvorului si Caldarea Mutatoare – care formeaza zone inchise cu un specific de flora si fauna. Iarna, in timp ce aerul rece stagneaza pe vai si in regiunile depresionare, la adapostul unui plafon compact de nori, la inaltime, aerul este mai cald, ca urmare a insolatiei puternice. Aceasta asigura
un orizont larg deschis si cu vizibilitate surprinzatoare. Aici creste mesteacanul pana la 1.700 de metri, iar in zona calcaroasa de la Fata Fetei, floarea de colt, monument al naturii. Situl Muntii Tarcu acopera 0,25 % din suprafata tarii si concentreaza 6 tipuri de ecosisteme naturale si detine 4 din cele 28 de habitate naturale forestiere protejate de legislatia romana si comunitara.
PROTOCOL
Responsabilii isi paseaza vina
Secretarul general al Federatiei Romane de Motociclism (FRM), Gabriel Olariu, „se scoate” spunand ca ceea ce au semnat ei cu Romsilva este tocmai un act prin care se protejeaza natura si niciodata FRM nu a organizat sau aprobat curse off road in Muntii Tarcu.
„Federatiile sportive nationale respecta legea, de aceea s-a si incheiat acel protocol. Problema este cu autoritatile locale care autorizeaza activitati ilegale. FRM nu a organizat nicio competitie pe Tarcu, in Banat, facem eventual turism moto. Cei care distrug Muntii Tarcu cu ATVurile sau mo tocicletele sunt in ilegalitate si din pacate politia nu se implica in prinderea lor. Sa stiti ca avem probleme similare in Baia Mare, Satu-Mare, Cluj, Bicaz, Muntele Mic”, a declarat Olariu.
„Nu avem ce face”
Simion Maftei, director general Romsilva in 2006, acum director al Directiei Silvice Neamt, nu se simte vinovat pentru ce se intampla in Muntii Tarcu. „A fost un protocol general. La vremea respectiva, ideea actului era aceea ca partile sa devina mai responsabile in exploatarea naturii, ce am facut era pentru a tine sub control astfel de activitati. Noi trebuia sa asiguram securitatea traseului”, spune Maftei. Singurul comentariu referitor la degradarea zonei dupa semnarea actului a fost: „Daca, la o directie silvica, nu-si face cineva datoria, e problema lor, acolo”.
Sefa Agentiei regionale de protectia mediului din Timisoara, Gabriela Lambrino, sustine ca toate reclamatiile primite le-a transmis catre Garda de Mediu Caras, singura autoritate competenta in constatarea si sanctionarea unor astfel de fapte. Cei de aici nu mai stiu exact daca au actionat sau nu. „Noi nu suntem ca politia, sa avem patrule sau agenti care sa umble pe teren si sa-i prinda pe motociclisti. Putem interveni doar daca suntem sesizati punctual. Degeaba ni se spune ca un motociclist a trecut printr-o zona protejata, nu avem ce-i face. Nu-l putem identifica”, spune Remus Blujdea, fost sef al Garzii de Mediu Caras.
