Statul chinez deruleaza un proiect deosebit de important la reactorul cu tehnologie Candu (Canada Deuterium Uranium) din provincia Zhejiang. Chinezii, in stransa colaborarea cu canadienii care au adus modelul Candu in statul asiatic, isi propun o realizare in premiera: reutilizarea combustibilului nuclear folosit in reactoare.
In prezent, chinezii au noua reactoare cu apa usoara, care folosesc un combustibil pe baza de uraniu imbogatit pentru a ajunge la o puritate de 3-5%. Dupa trei ani in care acest combustibil produce energie, nivelul puritatii scade pana in apropierea nivelului natural, de 0,7%. In mod normal, acesta este socotit deseu si trebuie depozitat.
Ideea chinezilor merge in doua directii: "cum am putea refolosi acest combustibil?" si "cum sa reducem cantitatea de deseuri?" A depozita astfel de deseuri nucleare este o activitatea care implica riscuri si necesita un efort financiar destul de mare, direct proportional cu cantitatea de stocat.
Dupa epuizarea ciclului de productie, combustibilul intra in fascicule de metal, care sunt depozitate in dispozitive de inox, care sunt perfect izolate prin sudura in apa, iar totul intra intr-un alt recipient imens, de plumb. Imaginati-va cat de costisitoare este aceasta operatiune si adaugati cheltuielile pentru amenajarea unui loc pentru depozitare.
Revenind la intrebarile de mai sus, cercetatorii de la reactorul chinez au gasit un singur raspuns la ambele. Combustibilul folosit in reactoarele cu apa usoara va fi refolosit, prin intermediul unei tehnici noi, in reactoarele cu apa grea. Astfel, va fi produsa energie din combustibil cu puritate mica si cantitatea de deseuri va fi diminuata.
Simplu, eficient, prietenos cu mediu
In urmatoarele sase luni, 24 fascicule care uraniu folosit, cu o puritate echivalenta cu cea din zacamantul natural, vor fi folosite in doua dintre canalele reactorului. Daca se va dovedi un succes, China va obtine mai multa energie din uraniul pe care il importa si va reduce deseurile inalt-radioactive pe care trebuie sa le gestioneze.
Combustibilul care va fi folosit este un amestec. In prima faza, combustibilul adus de la reactoarele cu apa usoara va fi procesat, pentru a recupera uraniul ramas. Acesta este amestecat cu uraniul saracit, astfel incat sa se obtina un amestec cu caracteristicile uraniului natural.
"Este cel mai simplu, eficient si prietenos cu mediul mod de a produce energie nucleara. In plus, este si un mare avantaj economic", sustine, intr-un comunicat remis evz.ro, Atomic Energy of Canada Ltd (AECL), institutia care a produs modelul Candu, importat cu succes de numeroase state ale lumii, printre care si Romania.
Succesul ar indemna China sa construiasca alte doua reactoare pentru a produce energie in acest fel.
Coreea de Sud si Ucraina, proiecte asemanatoare
DUPIC (Direct USE of PWR fuel in Candu) este un program al Coreei de Sud, care are acelasi scop, dar foloseste mijloace diferite. Pe scurt, combustibilul saracit si care ar trebuie depozitat ca deseu radioativ este procesat si incalzit astfel incat sa fie obtinuti produsi de fisiune puternic radioactivi. Aceeasi tehnica este incercata intr-un reactor din Ucraina.
AECL spera sa exporte acest tip de reactoare in urmatorii ani. Compania planuieste sa licentieze acest tip de reactor in SUA si Marea Britanie, tari care au mare nevoie de energie ieftina si au numeroase reactoare de unde ar putea prelua deseuri nucleare pentru reutilizare.
"Este o cale spre dezvoltare pentru folosirea cat mai eficienta a uraniului si, de asemenea, a folosirii uraniului din reactoarele cu apa usoara", spune si seful tehnic al AECL, Anthony De Vuono.
Romania foloseste doua reactoare Candu
In Romania, sunt doua reactoare tip Candu, la Cernavoda. Alte trei sunt nefolosite. Centrala nucleara Cernavoda foloseste tehnologia Candu 6 in unitatea 1 din 1996 si in unitatea 2 din 2007. Aceste doua unitati livreaza Sistemului Energetic National 1.300 de MW.
In prezent, sapte state ale lumii folosesc reactoarele Candu. Tara-mama, Canada, are 17 astfel de reactoare in functiune, Coreea de Sud – 4, China – 2, India – 2 si 13 cu tehnologii derivate din Candu, Romania – 2, Argentina si Pakistan – cate unul.
