Pentru eficientizarea energetica a cladirii, tamplaria initiala din aluminiu ar trebui schimbata cu alta noua, care sa izoleze mai bine. Cheltuielile pentru intretinerea casei ajung anual cam la 10 milioane de euro, in timp ce veniturile de pe urma inchirierii salilor n-au depasit un milion de euro in 2008.
Febra reabilitarii termice care a cuprins Romania in ultimii ani nu putea sa ocoleasca taman cea mai cunoscuta cladire a tarii. Consumurile mari de energie electrica, termica, de apa si alte resurse de care se face vinovata imensa Casa a poporului sunt puse pe seama instalatiilor invechite care incalzesc, racesc sau ventileaza casa.
Nu e mai putin adevarat, insa, ca nici tamplaria uriaselor ferestre nu-si face treaba pentru care a fost proiectata. Arhitecta Anca Petrescu subliniaza mandra ca Palatul Parlamentului are „mai mult decat termopane”, adica e aparata de intemperii de ziduri groase, in care sunt incastrate trei randuri de geamuri, unul cu rama din lemn la interior, si alte doua intr-o rama din aluminiu, pe exterior.
Cat de bine au fost executate, totusi, ferestrele Casei Poporului poate sa vada si sa simta pe pielea lui orice angajat de acolo, stand intr-un birou in care iarna patrunde zapada, iar vara dogoreste soarele.
Lucrurile sunt recunoscute si de arhitecta, si de administratorul cladirii, ambii suferind de aceleasi neajunsuri termice in birourile lor. Totusi, fiecare are alta propunere. Petrescu sustine ca geamurile sunt bune, dar lipseste mana de gospodar care sa le repare.
Administratorul Alex Tanase considera ca acolo unde se greseste din fabricatie nu mai e nimic de facut. „De bun simt”, spune el, ar fi ca in procesul de reabilitare temica a casei sa se monteze si ferestre termopan, care ar contribui astfel la reducerea schimbului de caldura intre interior si exterior, deci implicit la scaderea facturii de caldura.
Prigoana: „De ce sa n-o dam turismului mondial?”
Daca si cand va fi aprobata aceasta adevarata afacere a secolului pentru Palatul Parlamentului, si cine o va face, ramane de vazut. La concurenta sta propunerea deputatului Silviu Prigoana de a muta Parlamentul din Casa poporului si concesionarea cladirii unui investitor care s-o exploateze pentru bani. Ambele propuneri stau la mana ridicata a alesilor, care trebuie sa voteze ori legea lui Prigoana, ori pastrarea cladirii, si reabilitarea ei.
„Daca se aproba proiectul propus de mine va fi o licitatie si casa va fi inchiriata sau concesionata. Nu sunt de acord sa se vanda, pentru ca e patrimoniu, e facuta de parintii nostri. Dar ea poate aduce si 100 de milioane de euro pe an din chirii”, crede deputatul Prigoana, care sustine totodata ca cifrele oficiale prezentate de Camera Deputatilor cu privire la sumele alocate intretinerii casei ar fi mincinoase.
„Sunt minciuni cifrele astea, pentru ca, nu uitati, casa are in pamant cate etaje are si la suprafata, iar ce se intampla dedesubt nu stie nimeni. Bugetul de jos nu e stiut. Iar in casa mai sunt si alte institutii in afara de Parlament, care cheltuiesc si alea pentru casa”, zice Prigoana.
Totusi, deputatul prefera sa tina pentru el potentialele planuri de investitii, cand e intrebat daca a dus tratative cu investitori care ar fi interesati de cladire.
„Nu e treaba mea asta, eu am fost contactat, intr-adevar, de niste investitori mari de pe planeta, care sunt in domeniul enterteinmentului, si care vor sa liciteze, insa le-am spus ca atunci cand se va organiza licitatia pot participa. Si nu e vorba neaparat de mall, cum s-a spus in presa, ci de centru de conferinte, expozitii, orice care sa aduca bani la buget. De ce sa n-o dam turismului mondial? 70% din spatiile din cladirea asta sunt de expunere, nu este potrivita pentru Parlament. Sa fie mutat Parlamentul in alta parte, nu e treaba mea unde, iar aceasta cladire sa produca bani la buget, nu sa consume!”, conchide Prigoana.
Noiembrie 2001 – ultima nunta
De ce nu sunt capabili deputatii sa exploateze acum cladirea pentru bani? Pentru ca si acum exista in Casa poporului un Centru International de Conferinte (CIC) care foloseste cam 10.000 de mp de spatii – sali, holuri – inchiriindu-le pentru diverse actiuni.
Sumele incasate de CIC in 2008 din inchirierea spatiilor pentru diverse evenimente a fost de 4,2 milioane de lei, adica aproximativ un milion de euro. Banii au fost, insa, cheltuiti pentru acoperirea necesarului CIC, deci cat a produs centrul, atat a si cheltuit pentru existenta.
Pentru aceia care inca se mai intreaba, Casa poporului a fost inchisa pentru nunti, botezuri, cumetrii, in noiembire 2001, dupa cum sustine Biroul de presa al institutiei. Masura a fost luata dupa ce in presa au aparut imagini ale unor petreceri de familie gazduite de Palatul Parlamentului pentru diversi sportivi, artisti, dar si interlopi.
Sala Unirii – 4.500 de euro/zi
Dintr-un tarifar aprobat de conducerea Camerei Deputatilor, reiese ca preturile practicate de CIC pentru inchirierea diverselor sali ale Casei poporului ar fi urmatoarele:
• 4.500 de euro/zi pentru Sala Unirii, 4.400 de euro/zi pentru Sala Cuza, 3.500 de euro/zi pentru Sala Rosetti, si preturile merg in jos pana la cea mai ieftina, Sala Nicolae Iorga, cu 1.600 de euro/zi.
• La aceste sume se adauga diverse tarife pentru garderoba – 30 de euro/zi, sisteme de sonorizare – 150 de euro/zi, instalatii pentru traducere simultana – intre 150 si 300 de euro/zi, videoproiectoare, microfoane si alte instalatii, pana la un simplu scaun care e taxat cu 2 euro/zi.
Sumele nu spun nimic celor care nu se ocupa cu organizarea de evenimente, insa oamenii din bransa sustin ca aceste preturi sunt mult mai mari decat in orice alta locatie din oras, ajungand cateodata sa fie si duble fata de piata. Evident, prestigiul cladirii conteaza, dar preturile mari la chirii fac ca evenimentele atrase de Casa poporului sa fie mai putine, si numai dintre cele „cu buget foarte mare”, dupa cum s-a exprimat un organizator.
10 milioane de euro – intretinerea
Daca la CIC veniturile se suprapun cu cheltuielile, nu acelasi lucru se intampla cu restul cladirii. Conform bugetului public al Camerei Deputatilor (institutie care detine administrarea casei, plateste utilitatile, investitiile si incaseaza contravaloarea intretinerii de la celelalte 20 de institutii gazduite in cladire) in 2009 cheltuielile facute cu Casa poporului au fost de aproape 40 de milioane de lei, din care 14,8 milioane au fost lucrari de constructie pentru finalizarea casei; 10,9 milioane – reparatii; 8 milioane de lei – incalzire, iluminat, 1,2 milioane de lei – apa, canal si salubritate etc.
Bugetul total al Camerei Deputatilor in 2009 a fost de 301 milioane de lei, deci intretinerea casei a costat ceva mai mult de 10% din intregul buget al institutiei.
Alveolele lui Ceausescu, inchise cu rigips
Silviu Prigoana sustine ca in cladirea scoasa la licitatie nu se vor tine activitati care sa puna in dificultate, de exemplu, procesiuile religioase din viitoarea Catedrala a Mantuirii Neamului – care se preconizeaza a fi inlatata in curtea din spatele Casei poporului – deoarece prin contractul incheiat de viitorul concesionar cu cedentul vor fi specificate unele obligatii, cum ar fi sa nu se umble la structura de rezistenta.
Greu de crezut, in aceste conditii ca se va gasi un investitor dispus sa cheltuiasca sume inca necunoscute pentru reabilitarea termica a cladirii si sa-i dea in acelasi timp o functionalitate conforma cu rolul simbol pe care il are azi cladirea.
Pana cand vor fi pusi sa-si aleaga sau nu un alt sediu, insa, alesii incearca sa modifice Casa poporului dupa nevoi. Arhitecta Anca Petrescu e revoltata de cand a constatat ca pe anumite etaje, coridoarele imense, intrerupte de alveole strajuite de stalpi si arcade din marmura, au fost inchise cu pereti din rigips pentru a obtine astfel birouri in plus.
”Ma deranjeaza ca pe anumite coridoare deja au inceput sa inchida cu rigips alveolele. «Cizmarul ala prost», cum era considerat Ceausescu, a cerut acele alveole. Tocmai pentru ca trebuia lumina pe coridor. Nu mie mi-a venit ideea, ci lui. Mi-a zis ca erau coridoarele prea lungi, si au nevoie de pauze, de alveole, pentru lumina, respiratie. Si e foarte frumos asa. Ultimele sase etaje sunt acum inchise cu rigips, pentru diverse obligatii ale fostului secretar al Camerei. S-a dus tot efectul holului. Zilele trecute m-a chemat cineva ca sa le facem si femeilor de serviciu o camera sa-si puna maturile si hainele acolo. Pai bine domnule, intre coloanele de marmura sa si le puna?”, s-a revoltat arhitecta.
In ultimele trei zile am incercat sa va facem o radiografie a ceea ce a fost si a ajuns celebra Casa a poporului. Intentia deputatului Silviu Prigoana s-ar putea concretiza, dupa cum el insusi crede, in 3-5 ani, cel mai probabil daca Parlamentul va deveni unicameral. Pana atunci, insa, „poporul” va trebui sa ia niste decizii pentru administrarea corespunzatoare a casei, astfel incat aceasta sa fie eficienta din punct de vedere energetic si adaptata nevoilor momentului.
In prezent cladirea este un simbol national, controversat dar prezent atat in memoria noastra cat si in buget. Adaposteste mai bine de 20 de institutii nationale si reprezinta in lume Romania, chiar daca unora dintre noi nu ne place.
Foto: Evenimentul Zilei
