Mai mult de jumătate dintre români spun că preferă bradul artificial de Crăciun, indică rezultatele unui sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom. Este însă bradul din plastic mai prietenos cu mediul?
Astfel, 54% dintre cei chestionaţi aleg un brad artificial şi 20,75% îşi cumpără brad natural. Pe de altă parte, peste 17% dintre respondenţi susţin că nu fac brad de Crăciun şi un procentaj redus, sub 8% vor cumpăra brad la ghiveci.
Bugetul pentru brad va fi scutit de către 31% dintre respondenţi, care au cumpărat deja din anii trecuţi brad artificial. Alţi 23% dintre respondenţi vor aloca între 60 şi 150 de lei pentru cumpărarea unui brad, 15,5% vor cheltui între 30 şi 60 de lei iar sume mai mari de 150 de lei vor cheltui pe brad 14% dintre cei chestionaţi.
Referitor la bugetul pentru cadourile de sărbători, 57% dintre respondenţi au răspuns că vor cheltui sub 500 de lei, iar un procentaj de 28% îşi propun să cheltuie între 500 şi 1.000 de lei. Procentul celor care vor să cheltuiască mai mult de 2.000 de lei este relativ mic, de doar 4,4%.
În privinţa sursei banilor pentru această perioadă, 41% susţin că strâng bani din timp iar 40% cheltuie din salariul din luna curentă. Un număr mai mic de respondenţi cheltuie de pe cardul de credit/overdraft (7% dintre respondenţi), din prime/bonusuri (7%) şi circa 5% se împrumută de la rude sau prieteni.
Mall-urile rămân destinaţia preferată pentru cumpărăturile de sărbători (45% dintre respondenţi), iar producătorii locali urcă pe locul doi (circa 22% dintre respondenţi), devansând cumpărăturile online (17,43%).
Sondajul a fost realizat online de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eşantion de circa 1.200 de respondenţi din toată ţara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 53% dintre respondenţi sunt salariaţi, 75% locuiesc la oraş şi peste 27% au studii superioare.
Este un brad artificial cu adevărat eco?
La această întrebare a încercat să răspundă și serviciul Cordis al Comisiei Europene. Iar concluzia a fost că răspunsul nu este atât de simplu. „Este cu siguranță mult mai nuanțată și complexă decât crezi„, a declarat ecologul forestier și peisagist Andy Finton pentru CNN.
Reutilizarea unui brad artificial în fiecare an poate părea soluția mai durabilă. Cu toate acestea, aceste arbori sunt de obicei păstrați timp de aproximativ 6 ani, astfel că „costul de carbon este cu siguranță mai mare” în comparație cu alternativa naturală, a explicat Finton.
„Dacă arborii artificiali sunt utilizați pentru o durată de viață mai lungă, echilibrul se schimbă. Și am citit că ar dura 20 de ani pentru ca echilibrul de carbon să fie aproximativ echivalent.”
Motivul este că acești arbori sunt de obicei fabricați din policlorură de vinil, un plastic larg utilizat cunoscut pentru impactul său negativ asupra sănătății și mediului. În plus, în România – țară aflată pe ultimele locuri din UE – la capitolul reciclare, șansele ca un astfel de brad că ajungă să fie reciclat sunt aproape inexistente.
Pe măsură ce brazii cresc, ei absorb CO2 – principalul gaz cu efect de seră care încălzește Pământul. Dacă sunt tăiați, pot elibera CO2 pe care l-au stocat înapoi în atmosferă.
Cu ani în urmă, un studiu a avut ca scop determinarea celui mai bun tip de brad de Crăciun din perspectiva considerațiilor de mediu. A comparat efectul a 1 an de utilizare a unui brad artificial cu cel al unui brad natural viu. Primul a emis 8,1 kg de CO2 – echivalentul parcurgerii unei distanțe de 322 km cu mașina. Cel din urmă a emis 3,1 kg, adică 125 km.
Brazii de Crăciun sunt însă și un mare business. Danemarca este cel mai mare exportator din Europa. Conform Asociației Daneze a Bradului de Crăciun, aproximativ 2.500 de cultivatori produc 11 milioane de brazi în fiecare an. În Belgia, al doilea cel mai mare exportator european, producătorii de brazi au o cifră de afaceri estimată la 35 de milioane de euro. Industria este responsabilă pentru aproximativ 450 de locuri de muncă directe și 550 de locuri de muncă indirecte pe tot parcursul anului.
„Ceea ce facem prin achiziționarea unui brad de Crăciun natural este să sprijinim economiile locale, comunitățile locale, fermierii locali și, pentru mine, aceasta este o parte cheie a ecuației conservării„, a adăugat Finton. „Atunci când un cultivator de brazi poate obține beneficii economice din terenul său, este mai puțin probabil să-l vândă pentru dezvoltare și mai puțin probabil să-l convertească în alte utilizări.”
Citește și: Nici bradul în ghiveci nu este o variantă prea prietenoasă cu mediul
