Evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei UE în domeniul biodiversității arată că s-au înregistrat progrese în numeroase domenii, dar subliniază faptul că, pentru a stopa pierderea biodiversității până în 2020 este nevoie de mult mai multă implicare din partea statelor membre.
Evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei UE în domeniul biodiversității analizează dacă UE este pe cale să își îndeplinească obiectivul privind stoparea pierderii biodiversității până în 2020. Rezultatele evaluării arată că s-au înregistrat progrese în numeroase domenii, dar subliniază necesitatea de a se depune eforturi mult mai mari în ceea ce privește respectarea angajamentelor asumate de statele membre. Capacitatea naturii de purificare a aerului și a apei, de polenizare a culturilor și de limitare a efectelor unor catastrofe precum inundațiile este periclitată, fapt care ar putea genera costuri neprevăzute semnificative pentru societate și economia noastră. Rezultatele unui sondaj de opinie la nivelul UE, confirmă faptul că majoritatea cetățenilor europeni sunt îngrijorați de efectele pierderii biodiversității, fiind conștienți de impactul negativ pe care aceasta îl poate avea asupra sănătății și a bunăstării lor și, în cele din urmă, asupra dezvoltării noastre economice pe termen lung.
UE a adoptat o strategie care vizează stoparea pierderii biodiversității până în 2020. Evaluarea la jumătatea perioadei a strategiei subliniază că trebuie depuse mult mai multe eforturi pe teren, astfel încât politicile UE să se concretizeze în acțiuni. În primul rând, este necesar ca statele membre să pună mai bine în aplicare legislația UE privind mediul înconjurător. Mai mult de trei sferturi din habitatele naturale importante din UE se află în prezent într-o stare nefavorabilă și numeroase specii sunt amenințate cu dispariția. Stoparea piederii biodiversității va depinde, de asemenea, de măsura în care preocupările privind biodiversitatea vor fi integrate în mod eficace în politicile privind agricultura, silvicultura, pescuitul, dezvoltarea regională și comerțul.
Politica agricolă comună oferă oportunități pentru o mai bună integrare a preocupărilor legate de biodiversitate, dar succesul acesteia va depinde de măsura în care statele membre vor pune în aplicare măsurile prevăzute. În cele din urmă, capitalul nostru natural trebuie să fie recunoscut și apreciat, nu doar în limitele zonelor protejate, ci și la o scară mai largă, pe teritoriul și în mările statelor membre ale UE. În prezent, Comisia efectuează o verificare a adecvării Directivelor UE privind păsările și habitatele pentru a stabili dacă obiectivele acestora sunt îndeplinite în modul cel mai eficace.
„Se pot desprinde numeroase învățăminte din acest raport. S-au realizat progrese importante și există exemple pozitive care trebuie urmate, însă sunt necesare mult mai multe eforturi pentru a elimina deficiențele și a ne îndeplini obiectivele în materie de biodiversitate până în 2020”, a declarat Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella. „Nu trebuie să ne mulțumim cu aceste rezultate: pierderea biodiversității înseamnă pierderea sistemului nostru de susținere a vieții. Nu ne putem permite să ajungem într-o astfel de situație, și nici economia noastră nu își poate permite acest lucru.”
Refacerea habitatelor naturale și construirea unor infrastructuri ecologice rămâne o provocare pentru Europa. Odată pusă în aplicare, Strategia UE privind infrastructura ecologică ar trebui să genereze beneficii multiple, în diverse sectoare, inclusiv în cel al agriculturii, al silviculturii și al pescuitului. Speciile alogene invazive reprezintă, de asemenea, o amenințare împotriva biodiversității în Europa, înregistrând ritmul de creștere cel mai rapid și provocând daune semnificative agriculturii, silviculturii și pescuitului, în valoare de cel puțin 12 miliarde EUR pe an. A intrat în vigoare un nou regulament al UE, menit să contribuie la combaterea răspândirii speciilor alogene invazive și se depun eforturi pentru a stabili, până la începutul anului 2016, o listă a seciilor de acest tip care generează îngrijorări la nivelul UE.
La nivel mondial, contribuția UE la stoparea biodiversității este semnificativă. Împreună cu statele sale membre, UE este cel mai important donator de fonduri pentru conservarea biodiversității. UE a luat primele măsuri pentru a reduce factorii indirecți care cauzează pierderea biodiversității, inclusiv comerțul cu specii sălbatice și pescuitul ilegal, și pentru a integra biodiversitatea în acordurile sale comerciale. Noua Agendă mondială 2030 privind dezvoltarea durabilă reiterează necesitatea îndeplinirii, în întreaga lume, a angajamentelor în acest domeniu.
Publicarea acestei evaluări la jumătatea perioadei coincide cu publicarea rezultatelor unui sondaj Eurobarometru, care arată că cetățenii europeni sunt îngrijorați de actualele tendințe privind biodiversitatea. Cel puțin trei sferturi dintre cetățenii europeni sunt de părere că există amenințări grave la adresa animalelor, a plantelor și a ecosistemelor la nivel național, european și mondial și mai mult de jumătate dintre aceștia sunt de părere că vor fi afectați personal de pierderea biodiversității.
