Peste 19.000 de semnături au fost strânse până acum pentru petiția inițiată de bilogul clujean Călin Dejeu pe platforma de-clic.ro pentru respingerea solicitărilor de acord de mediu depuse pentru proiectele ”Construire microhidrocentrală Nera 1, construire captare, construire conductă de aducțiune, racordare la SEN” și ”Construire microhidrocentrală Nera 1, construire captare, construire conductă de aducțiune, racordare la SEN”, de către Semenic Energy SRL, respectiv Nera Prigor Energy SRL.
Cele două proiecte MHC presupun captarea prin baraje și devierea în conductă a râului pe o distanță de aproximativ 11 kilometri. Această eliminare a râului pe 11 kilometri va secționa și transportul sedimentelor și lanțurile trofice dar și circulația nutrienților. Pe cei 11 kilometri ecosistemul râului va dispărea. Acest dezastru ecologic va afecta implicit toate ariile protejate străbătute de Nera și va avea chiar și impact transfrontalier”, se arată în textul petiției.
Într-un comunicat emis de Grupul Ecologic de Colaborare Nera (GEC Nera) se precizează astăzi, 16 februarie, la ora 16.00, la sediul Primăriei din Prigor va avea loc o dezbatere publică a studiilor de impact privind construirea a doua minihidrocentrale pe râul Nera în zona localității Prigor. Studiile au fost întocmite de firma Unitatea de Suport pentru Integrare SRL din Cluj.
Reprezentanții GEC Nera susțin că în cele două studii nu se spune că MHC-urile de la Prigor se gasesc la o distanta de sub 15 km, în amonte de rezervația naturală – sit Natura 2000 „Râul Nera între Bozovici si Moceris”. Astfel, amplasamentul propus nu respectă prevederile legale care prevăd că asemenea lucrări nu se pot face atunci când în aval există o arie naturală protejată la o distanță mai mică de 20 km .
De asemenea, Râul Nera este o apă de frontieră între România și Serbia, iar pe zona de frontieră, pe malul drept al râului, Serbia a înființat două arii naturale protejate. Este vorba de rezervația Karaš – Nera și zona umeda sit Ramsar – Labudovo Okno în partea de deltă a Nerei de pe teritoriul Serbiei.
În acest caz la faza de elaborare a studiului de impact emitentul studiului era obligat să supună acest studiu unei evaluării din partea secretariatului Convenției Internaționale de la ESPOO și să notifice autoritățile din Serbia și oficiul din Geneva a Convenției de la Ramsar. În cadrul studiului de impact emitentul trebuia să prezinte rezultatul acestor demensuri ori în studiu nu se face referință la aceste aspecte”, se arată în documentul GEC Nera.
Totodată, în conformitate cu Convenția de la Aarhus, o dezbatere publică a studiului de impact este obligatoriu a fi făcută și în Serbia. Pe pagina web a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului nu este declarată o asemenea intenție. De asemenea, tot pe pagina web a ANPM nu există un raport la studiu de impact, raport care trebuia sa fie elaborat de ANPM și în care să prezinte în principal aspectele de legalitate omise de studiul întocmit de Unitatea de Suport pentru Integrare SRL.
Râul Nera reprezintă străbate 15 arii naturale protejate, între care 3 rezervații naturale, 2 parcuri naționale, un parc natural, 8 situri Natura 2000 și un sit Ramsar pe teritoriul Serbiei.
