Kultivă. Un proiect comunitar de grădinărit, undeva la marginea Bucureștiului. Era tot ce știam când am participat la prima întâlnire, alături de niște necunoscuți cu care aveam să devin peste puțin timp vecină de lot.
Prezentarea proiectului a avut loc la început de martie, la Seneca Anticafe. Erau prezenți acolo atât managerii de proiect, cât și experții care aveau să ne împărtașească din secretele cultivării plantelor.
Am avut ocazia să îi cunosc pe unii și să îi avertizez că va urma să îi filmez, pentru a realiza un reportaj. Involuntar, îi păcălisem. După prima vizită la grădină, am lăsat baltă jurnalismul și m-am apucat de un experiment de permacultură, pe un strat de vreo 14 meri pătrați.
Ce poți învăța la Kultivă
Am participat la cursuri de pomicultură; de pregătit terenul și semănat în câmp; de construire a unei răsadnițe; de repicat răsaduri (mutat un răsad din răsadniță în locul definitiv), de transplantat răsaduri (mutat o plantă dintr-un loc în altul) și de mulcit (acoperit cu paie); de implementare a sistemelor de irigat; de cultivat în solar și de făcut designul grădinii. Le-am ratat, din păcate, pe cele de permacultură; de înțelegere a circuitului apei în natură și de planificare a grădinii; cel pentru prevenirea și controlul dăunătorilor și cel de recoltare și păstrare a semințelor.
De-a lungul primăverii și a verii, am învățat mult și am greșit enorm. Însă, așa cum spunea managerul de proiect într-una dintre discutiile noastre, „o greșeală nu o mai poți considera greșeala odată ce ai învățat ceva din ea”.
VIDEO: Grădinari diferiți, experiențe diferite
Cu toții am învățat ceva din Kultivă. Fie ca este vorba despre lucruri tehnice, fie că este vorba despre cât de bine te simți atunci când oferi sau primești ajutorul vecinilor, ne-am ales fiecare cu ceva valoros. Uneori, valoarea este concentrată în ceea ce ți se pare cea mai bună gulie pe care ai mâncat-o vreodată. Alteori, se regăsește în oboseala pe care o resimți la final de zi, când te întorci plin de noroi în capitală după ce ți-ai ajutat vecinul să își sape poteca.
Experiențele si învățăturile sunt diferite. Iată ce le-a oferit Kultivă unora dintre cei mai sârguincioși grădinari:
Cine sunt acei grădinari care care vin la Kultivă
Deși i se pare dificil să facă un portret standard al oamenilor care vin la grădină, Mihai spune că cei mai mulți sunt fie cupluri în căutarea unei activități care să îi destindă, fie tineri necăsătoriți – studenți sau absolvenți de horticultură, peisagistică și alte domenii conexe. Aș adauga faptul că, indiferent de formarea profesională, toți par motivați să își cultive într-un mod ecologic propriile alimente, în semn de protest față de calitatea celor prezente pe piață.
Așa au apărut pe straturile înălțate de la căpșuni, salate, rucola, mazăre, ceapă, usturoi și ridichi până la ardei, vinete, dovlecei, țelină, gulii, roșii, castraveți, pepeni, porumb, fasole sau floarea soarelui. Cert este că productivitatea a depins de activitățile întreprinse pentru îmbunătățirea solului. Au fost mult mai roditoare terenurile celor care au afânat, au adăugat compost și nisip, au stropit plantele cu substanțe naturale și le-au protejat de secetă și de buruieni, acoperind pământul cu paie. Irigația, prezentă în aproape toată grădina, a ajutat și ea cu siguranță.
Există dezavantaje ale proiectului Kultivă?
Mihai crede că principalele impedimente sunt distanța și accesul. Dintre cei cu care am discutat, doar Gabriel s-a plâns de acest aspect, neavând mașină. A beneficiat însă, la fel ca mulți alții, de bunăvoința celor care au una și l-au luat și pe el cu ei. Cu toate acestea, la fel ca Mihai, Gabriel crede că cea mai practică grădină este cea de lângă propria locuință. Altfel, spune el, este nevoie de multă determinare.
Determinarea nu a lipsit familiei Tararache și nici cuplului Camelia – George. Aceștia au început cu un strat, dar au ajuns să se extindă. Să fie poate pentru că și Cristi, și Camelia visează să se mute la casă și să aibă cândva propria grădină?
Cum poate fi îmbunătățit proiectul Kultivă?
Până să-și vadă însă visul propriei grădini cu ochii, kultivatorii au câteva sugestii pentru îmbunătățirea proiectului. Se pare că principala lor dorință este să fie stimulați să se întâlnească mai des, cu toții. Organizare și mobilizare sunt cuvintele folosite de Cristi.
Aș vrea să continue, să se strângă mai mulți oameni, să aibă mai multă notorietate. Mi-ar plăcea să vină lumea, să vadă că existăm, să se aducă idei, să mergem mai departe, să îl ținem (proiectul, n.r.). Dar pentru asta, se simte nevoia de ceva mai organizat. Până acum, am fost lăsați liberi, dar cred că avem nevoie câteodată de mai multă mobilizare.
De o mai bună organizare pare să ducă lipsă și Gabi. El și-ar dori un set de reguli clare, care să fie respectate de toți.
Când ai mulți oameni, e mai dificil să îi coordonezi, să împarți unelte, resurse. Trebuie să existe o foarte bună organizare încă de la început; să existe un mecanism care, la prima abatere, să ne aducă pe făgașul potrivit.
Atât ei, cât și Cami, George și Georgiana tânjesc după evenimente sociale, care să consolideze grupul și în afara orelor de grădinărit. Cu siguranță că mai avem încă multe de învățat și de făcut. Comunitatea Kultivă este în curs de formare, iar cei care deja îi aparțin vor să se implice mai mult. În plus, se declară deschiși să îi primească și pe alții în grădina periurbană care aparține acum tuturor.
