Într-un context marcat de penuria de materii prime, companiile și economiile își pot consolida reziliența și asigura viitorul prin adoptarea unor soluții circulare. A noua ediție a Forumului Mondial pentru Economia Circulară (WCEF2025), se desfășoară în aceste zile la São Paulo, Brazilia, și reunește reformatori economici din întreaga lume pentru a împărtăși cele mai bune soluții circulare existente.
Una dintre provocările la care WCEF2025 își propune să răspundă este cererea globală în creștere pentru accesul la materii prime critice, cu care și Europa se confruntă.
În cadrul Forumului se discută despre potențialul soluțiilor circulare inovatoare pentru a răspunde nevoilor de resurse, stimulând creșterea sustenabilă și tranziția ecologică a societății.
„Prin adoptarea pe scară largă a soluțiilor de economie circulară, companiile și guvernele pot accelera tranziția sistemică către economii mai durabile și mai reziliente. Circularitatea reduce în mod esențial dependența de materii prime virgine, contribuind astfel la prevenirea colonialismului resurselor – o amenințare tot mai mare, care riscă să repete vechile modele de inegalitate”,
spune Kari Herlevi, directorul Programului de Economie Circulară al Sitra, Fondul Finlandez pentru Inovare, inițiatorul WCEF.
Productivitatea resurselor, un subiect central
Unul dintre subiectele importante dezbătute în cadrul forumului va fi îmbunătățirea productivității resurselor pentru a spori competitivitatea economică. Conform unui studiu realizat de think-tank-ul Bruegel din Bruxelles, la comanda Sitra, între 1970 și 2024 productivitatea muncii la nivel global a crescut de aproape 3,5 ori, în timp ce productivitatea resurselor a crescut cu mai puțin de 1,5 ori. Valorificarea potențialului economiei circulare deschide noi oportunități pentru afaceri existente și emergente, inclusiv pentru modelele de afaceri bazate pe recuperarea resurselor.
„Această tranziție deschide noi oportunități și pentru sectorul financiar. De exemplu, Brazilia are un potențial uriaș de a explora acest model economic care poate genera noi afaceri, investiții și venituri,”
afirmă Josué Gomes da Silva, președintele Federației Industriilor din Statul São Paulo (FIESP), co-organizator al WCEF2025.
Pe măsură ce lumea se pregătește pentru următoarea rundă de negocieri climatice COP30, care va avea loc tot în Brazilia, WCEF2025 este de asemenea un moment-cheie. Comunitatea globală de experți în economie circulară încurajează participanții la conferință să dezvolte circularitatea ca o cale către o lume prietenoasă cu clima, natura și consumul sustenabil.
Problema penuriei resurselor în UE
Cu o penurie de materii prime se confruntă și țările din Uniunea Europeană, în special materii prime critice – precum litiul și cobaltul, esențiale pentru baterii, motoare electrice și tehnologii digitale. Se estimează că până în 2050 cererea de litiu în UE va fi de 21 de ori mai mare față de nivelul din 2020.
Crizele precum pandemia COVID-19, războiul din Ucraina și tensiunile comerciale cu China – au accentuat vulnerabilitatea UE în aprovizionarea cu aceste resurse.
În prezent, China domină producția de pământuri rare (86%), iar UE este puternic dependentă de importuri: 93% din magneziu vine din China, 98% din bor din Turcia și 85% din niobiu din Brazilia.
Pentru a reduce această dependență, Parlamentul European susține:
- creșterea capacității interne de procesare și producție (cel puțin 40% din necesarul anual până în 2030);
- diversificarea surselor de aprovizionare;
- reducerea birocrației și stimularea inovației;
- sprijinirea IMM-urilor și încurajarea investițiilor în UE;
- încheierea de parteneriate strategice cu țări terțe, care să includă transfer de tehnologie și formare profesională.
Un alt pilon important este promovarea reciclării materiilor prime critice și stabilirea de obiective clare de reciclare, precum și utilizarea materiilor prime secundare și a substituenților ecologici.
România are potențial, dar importă
România deține la acest moment foarte multe dintre cele 34 de minerale rare, identificate pe plan european. Se pune astfel problema redeschiderii unor mine și exploatarea materiilor prime critice, potrivit Hotnews.ro.
Totuși, țara noastră nu folosește mai deloc potențialul reciclării materiilor prime. România a importat de două ori mai multe materii prime reciclabile din țările non-UE în perioada 2014-2023, crescând de la 448 de mii de tone la peste 910 de mii de tone, potrivit datelor Eurostat. Totodată, importurile din statele membre UE au crescut și ele, ajungând de la 462 de mii de tone la peste 765 de mii de tone.
În prezent, Uniunea Europeană importă mai multe materii prime decât exportă, ceea ce a dus la un deficit comercial de 35,5 miliarde de euro în 2021. UE își asigură doar jumătate din necesar, iar penuria de materii prime o face vulnerabilă la fluctuațiile pieței globale.
CITEȘTE ȘI:
Analiză: Cum arată planul României de a trece la o economie circulară până în 2030
