text de Ecaterina Procopov
Cum Romania se afla, de cativa ani buni, in plin proces de dezvoltare economica, piata este asaltata de tot mai multi investitori. Prioritatea lor consta, inca, in obtinerea autorizatiei de mediu pentru noul proiect de afacere si mai putin in implementarea unei strategii de mediu care le-ar putea aduce, in timp, multe beneficii financiare. In acest context ia amploare si piata serviciilor de consultanta de mediu din Romania. Scopul specialistilor din domeniu este orientat din ce in ce mai mult spre schimbarea mentalitatii investitorului, in sensul unei constiinte asupra protectiei mediului, dar si a modului in care clientul poate economisi cat mai mult capital.
Pentru unii oameni, mediul inconjurator nu are nicio valoare. Indiferenti fata de tot ceea ce inseamna natura, singurul lucru la care se gandesc il constituie banii, respectiv profitabilitatea afacerii. Alti oameni sunt insa atat de preocupati de conservarea si protejarea mediului in care traiesc, incat activitatea lor de zi cu zi ar putea, foarte bine, sa se desfasoare si intr-un copac. La mijlocul celor doua extreme se afla oamenii gri, numiti consultanti de mediu, care trebuie sa-i convinga atat pe poluatori, negrii, cat si pe activistii impatimiti ai protectiei mediului, verzii, ca trebuie sa existe neaparat un teren al compromisului. Nu se poate sa produci fara sa te gandesti la daunele aduse mediului si, implicit, sanatatii tale si nici nu trebuie sa traim ca in era primitiva, doar de dragul naturii. Asa arata, in opinia lui Ninel Lazar, director Dezvoltare si Consultanta de Mediu, Ecomaster, scena pe care se desfasoara piata serviciilor de consultanta de mediu.
O piata tot mai mare si mai dinamica, spun cei mai multi dintre consultantii in domeniu. "Piata de servicii de mediu este intr-o crestere exponentiala. Asta inseamna ca, fata de anii trecuti, cand serviciile de mediu erau orientate aproape exclusiv spre asigurarea conformarii de mediu, spre obtinerea autorizatiilor de mediu, acum ea s-a extins si s-a diversificat. Sunt foarte multe cereri de servicii de mediu pentru evaluari ale masurilor si costurilor de remediere, la efectuare de tranzactii. In momentul in care se schimba proprietarul si cineva cumpara de la altcineva, cumparatorul vrea sa se asigure ca nu cumpara un teritoriu "minat", ca amplasamentul nu ascunde o bomba ecologica, pentru ca altfel s-ar putea ca remedierea ei sa-l coste mult mai mult decat l-a costat achizitia in sine. Sunt necesare studii specifice pentru a se estima costurile de mediu legate de un amplasament sau de orice tranzactie importanta, care se refera la un loc unde s-au desfasurat activitati poluatoare", spune Cicerone Ionescu, director Auditeco.
Consilierul Rodica Şerban, Agraro, crede ca unul dintre motivele pentru dezvoltarea pietei este faptul ca, "in ultimii zece ani, cadrul legislativ s-a dezvoltat foarte mult, iar in ultimii doi ani, dupa ce directivele europene au fost transpuse in reglementari nationale, exista un cadru legal mult mai strict. Deci unitatile economice, operatorii trebuie sa se conformeze unor reglementari foarte severe. Alt motiv ar fi prezenta companiilor multinationale in Romania. Cum firmele straine stiu ca, in trecut, exigenta fata de calitatea mediului a fost foarte redusa, acestea sunt circumspecte cand cumpara si cer o evaluare din punctul de vedere al mediului. Mai nou, in ultimul an observam ca in 2006 s-a lucrat foarte mult pe proprietati imobiliare; se cumparau cladiri, mall-uri sau terenuri verzi pe care se construia. Anul acesta, investitorii au inceput sa dezvolte facilitati industriale, sa construiasca fabrici. Şi pentru asta le trebuie consultanta de mediu privind calitatea terenului si evaluarea impactului asupra mediului".
E o piata in plina expansiune, dar care are un potential mult mai mare, considera Ninel Lazar, Ecomaster: "Sigur se vor naste si niste monstri printre companiile de consultanta, ca urmare a oportunitatilor care se deschid si nu ca urmare a faptului ca au o calificare specifica, pe care o fructifica pe piata. Intr-adevar, piata este motorul dezvoltarii serviciilor de consultanta. Daca piata nu se dezvolta asa cum ne asteptam, nici noi nu ne vom putea dezvolta si nu ne putem astepta nici de la concurenta noastra sa-si dezvolte abilitatile".
Pentru Dan Teodorescu, director Theo Consulting, ritmul dezvoltarii pietei de consultanta de mediu din tara noastra este incetinit si din cauza constiintei de mediu, care nu este inca implementata in mentalitatea romanilor. "Desi suntem o tara care face parte din Uniunea Europeana, nu as putea spune ca piata de mediu este o piata consolidata. Nu cred ca exista o inapetenta a romanilor pentru acest domeniu, dar cred ca orice lucru isi are timpul sau. Era firesc sa incepem sa ne dezvoltam din punct de vedere economic in primul rand, urmand ca abia odata cu dezvoltarea economica sa vina si constiinta de mediu. Pentru ca nivelul de constiinta de mediu sa fie ridicat trebuie ca omul sa aiba, in primul rand, asigurata viata de zi cu zi, sa nu se mai gandeasca in fiecare clipa ca are nevoie de o anumita suma de bani lunar ca sa-si poata duce traiul. Daca mijloacele de subzistenta constituie o problema, foarte putini dintre noi se vor mai gandi la protectia mediului."
Directorul companiei de consultanta Auditeco crede ca, in momentul de fata, principala provocare este schimbarea mentalitatii managerilor romani care inca mai opteaza, uneori, pentru solutii de minima rezistenta, chiar cu fentarea sistemului si a legislatiei, daca se poate. "Orientarea acestor factori de decizie spre o abordare care, pe termen lung, sa fie consistent mai profitabila atat pentru ei, cat si pentru societate in ansamblu reprezinta o miza pentru care merita sa te lupti.
FORTA PUNITIVA VERSUS CONSTIINTA DE MEDIU
Consultantii observa ca o consecinta grava a lipsei constiintei de mediu la romani se simte incererea serviciilor de mediu. Majoritatea investitorilor romani se gandesc sa apeleze la acestea doar cu scopul de a obtine, intr-un timp cat mai scurt, autorizatia de mediu. "Daca, in Romania, consultanta de mediu este legata strict de autorizare si, din momentul in care ai primit hartia, nu te mai intereseaza ceea ce se va intampla ulterior, cultura vestica, cultura companiilor multinationale, este diferita. Acestea isi fac periodic audituri de mediu pentru a vedea punctele slabe, care pe termen lung inseamna raspunderi fata de autoritati limitate, penalitati si bani mai putini pentru operare. In Romania nu s-a dezvoltat inca aceasta cultura, se merge pe sistemul ma autorizez, am pus actul in dosar si dorm linistit", Ştefania Chiriac, director general Agraro.
Exista insa si situatii in care investitori straini, odata ajunsi in Romania, uita toate constrangerile si regulile pe care le aplicau in tara lor. Acestia se pot "lauda" ca au invatat foarte repede sa se descurce intr-o economie de tranzitie. Rodica Şerban, consilier, Agraro: "Au existat si exista inca unele firme straine care au venit si au dezvoltat afaceri banoase in Romania, fara a tine seama de obligatiile de mediu. Culmea este ca e vorba despre instalatii, unitati industriale, fabrici, filiale. Au pornit de la ideea ca in Romania merge, mai ales ca obtineau usor autorizatia de mediu. Bineinteles ca acestea au acum nevoie de firmele de consultanta care sa le elaboreze toate documentele necesare pentru ca, vrand, nevrand, structura de mediu s-a dezvoltat si in Romania. Din pacate, majoritatea firmelor selecteaza consultantul dupa cel mai mic pret, indiferent de calitate. Marea majoritate nici macar nu aveau un responsabil de mediu".
Directorul de Dezvoltare si Consultanta de Mediu, Ecomaster, sustine ca "deja a devenit cunoscut in Romania faptul ca unele companii au facut greseli in gestiunea problemelor lor de mediu, care astazi le afecteaza serios profitabilitatea, si asupra soartei carora atarna un mare semn de intrebare. Unii se trezesc ca, dupa 10-15 ani de practici ignorante cu privire la mediu, au de remediat soluri contaminate si ca actiunea asta ii costa mai mult decat valoarea de piata a companiei. Asa ca este o provocare sa reusesti sa gasesti o solutie care sa fie avantajoasa pentru dansii din punct de vedere financiar, dar sa satisfaca si criteriile de mediu".
In opinia Roxanei Şchiopu, Management Consultant AEA, pentru cei mai multi dintre investitori primeaza forta punitiva, in locul unei constiinte ca trebuie facut ceva pentru protectia mediului. "Aceasta constiinta este abia la inceput in Romania."
Consultantii de mediu au constatat ca gradul de raportare a clientului la forta punitiva a legislatiei difera, in functie de cele doua parghii care dirijeaza piata de mediu: sectorul public si sectorul privat. "Daca prima parghie, cea a zonei publice, este directionata de nuielusa autoritatilor de mediu, in zona privata totul se invarteste in jurul beneficiilor", spune Ninel Lazar, Ecomaster. Asta inseamna ca, in sectorul public, cerintele privind calitatea serviciilor de mediu sunt, in general, la standarde foarte joase, pe cand operatorii privati incep sa realizeze ca a investi bani in niste sfaturi profesioniste, venite din partea specialistilor de mediu, inseamna mult mai multe beneficii de pe urma propriei afaceri decat simpla obtinere a unei autorizatii de mediu.
"Sunt foarte multi operatori in zona privata care isi aduc niste beneficii de pe urma investitiilor de mediu. De pilda, nu poti fi obligat sa instalezi un sistem avansat de spalare la un reactor chimic pentru ca nu te obliga nimeni sa faci lucrul asta, insa legea te obliga sa evacuezi apa uzata dupa un anumit standard. Poti sa satisfaci acest lucru in doua moduri: instaland o statie de epurare mai mare si mai performanta, investind sume serioase si cheltuind mult cu exploatarea si reactivii sau, preventiv, si sa economisesti si bani, instaland un sistem avansat de spalare la reactor; rezulta un consum mai mic de apa si mai putini detergenti si solventi in spalarea recipientului, implicit o statie de epurare mai mica, ceea ce inseamna o factura redusa, deci economii", Ninel Lazar, Ecomaster.
OBSTACOLUL LEGISLATIV
Dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, directivele cu privire la protectia mediului inconjurator au fost transpuse in reglementari nationale, ceea ce inseamna ca legislatia noastra s-a imbunatatit. Persista o problema insa, dar nu in textul legislativ, spun specialistii de mediu, ci in modul in care acesta este aplicat. Legislatia de mediu nu se aplica in mod unitar, la nivel national, sustine Cicerone Ionescu, Auditeco. "Poti sa te trezesti ca aceeasi problema de mediu este abordata intr-un fel la Bacau si in alt fel la Timisoara, ceea ce e greu de acceptat si total contraproductiv. Exista multe companii importante, cu sute de amplasamente in toata tara, care sunt in situatia de a fi confruntate, pentru probleme similare, cu cerinte diferite, uneori contradictorii, de la judet la judet."
Consultantul AEA Mediu Consulting, Roxana Şchiopu, spune ca, pe langa legislatie, ne-ar trebui si un cadru de implementare a legislatiei, un plan de actiune si mijloacele financiare care sa poata pune in practica respectivul plan.
"Incoerenta legislativa reprezinta un obstacol pentru noi, dificultatea de a citi si de a intelege o reglementare, de a o corela cu reglementarile anterioare. O alta dificultate pe care o intampinam este pregatirea slaba a persoanelor nou angajate la autoritatile de reglementare – deci de multe ori nu avem parteneri de discutie – si tendinta operatorilor romani de a ascunde, de a amana, de a promite fara sa se tina de cuvant, fiindca asa au fost invatati", constata Rodica Şerban, Agraro.
De aceeasi parere este si reprezentantul Ecomaster: "Pentru ca exista o rotatie infernala a functionarilor in agentiile de mediu, oamenii nu apuca sa cunoasca legislatia, nu stapanesc instrumentele prin care sa o implementeze si, prin urmare, nu sunt in masura sa-i educe eficient si sa-i convinga suficient pe operatori ca au nevoie cu adevarat sa puna lucrurile la punct".
Lipsa specialistilor de mediu afecteaza nu doar autoritatile. Unii consultanti recunosc ca gasirea unor specialisti nu este tocmai o munca usoara. "Din punctul de vedere al calitatii serviciilor de consultanta, Romania sufera dintr-un motiv foarte simplu: nu a existat o pepiniera de specialisti, nu au existat scoli care sa creasca asa ceva si atunci nici nu avem acei oameni carora sa le mearga rotitele si sa propuna niste solutii inovative. Sunt foarte multe firme de consultanta, printre care si noi, care se zbat pentru a atrage specialisti de pe piata, dar, din nefericire, sunt foarte putini. Şcoli exista acum. Problema este a calitatii lor. Cine-i invata pe cei care predau? Este acelasi lucru ca si cu oul si gaina", Ninel Lazar, Ecomaster.
Cicerone Ionescu crede ca perioada cea mai neagra din acest punct de vedere a fost inregistrata in intervalul 1990-2000. "Cred ca problema specialistilor este astazi, in buna masura, depasita pentru ca s-a produs interferenta dintre specialistii straini si cei romani, fie la nivel administrativ, pe partea de instruire institutionala, pe banii europeni, fie la nivel de consultanti. In ultimii cinci ani, foarte multe firme de consultanta straine si-au deschis birouri in Romania. Acestea lucreaza cu consultanti romani si au la nivelul conducerii unul sau doi experti adusi din strainatate, care incearca sa transfere know-how in Romania. Deci pentru cine vrea sa caute surse de instruire de nivel european exista astfel de surse in Romania. Totusi ele nu sunt suficiente si nici accesibile din punct de vedere financiar".
FINANTARILE PENTRU MEDIU – INTRE OPORTUNITATE SI UTOPIE
Din punct de vedere financiar, piata de mediu din Romania poate fi evaluata in functie de trei etape, dupa parerea Roxanei Suciu, Managing Director, AEA Mediu Consulting: "O piata controlata foarte mult de ajutorul extern, de la mijlocul anilor "90 si pana spre anul 2003, 2004. Banii din bugetul de stat nu erau de ajuns pentru finantarea investitiilor de mediu. A urmat totusi o dezvoltare in momentul in care au intrat bancile pe piata, gata sa acorde imprumuturi companiilor mari pentru investitii in infrastructura de mediu. In momentul acela am intrat intr-o alta etapa, in care intreprinzatorii particulari au inteles ca nu trebuie neaparat sa stea cu mana intinsa si ca, daca fac investitiile respective, isi pot vinde mai usor produsele. Cred ca, in prezent, intram intr-o noua etapa, influentata tot de ajutorul financiar pe care ar urma sa-l primim de la fondurile UE. Donatorii bilaterali si-au incetat in mare parte activitatea sau sunt pe cale sa o faca. Organisme ca Banca Mondiala, Agentia SUA pentru Dezvoltare sau ambasadele vor iesi usor de pe piata. Romania este considerata acum o tara stabila, capabila sa-si gestioneze problemele, si atunci principala forta a ramas programul de la UE". Roxana Suciu crede ca sunt semne slabe ca bugetul de stat sa sprijine proiecte de mediu, asa ca in guvern ar trebui sa se gandeasca o strategie pe termen lung in acest sens. "Ministerul Mediului ar trebui sa-si asume rolul de lider in constientizarea tuturor si, mai ales, a colegilor din restul ministerelor, pentru ca, intr-adevar, problema resurselor pe care ne bazam si pe care MMDD le gestioneaza este una de interes comun, nu doar a acestui minister."
Şi Rodica Şerban crede ca finantarile sunt inca un miraj in Romania. "Suntem intrebati de foarte multi clienti cum putem accesa fonduri europene pentru societati private. Ei vin din strainatate, ei stiu ca acolo este posibil sa ceri bani ca sa pui un filtru la o turnatorie si noi spunem: nu stim cum se acceseaza. Aici, poate ca Ministerul Mediului ar trebui sa-i sprijine mai mult pe operatori.
"Totusi, investitorii, mai mult sau mai putin informati, percep fondurile structurale ca pe o mare oportunitate. "In principiu, oamenii se uita la programul operational sectorial de mediu ca la un "Sesam, deschide-te!" – in momentul in care va fi gata, toata lumea il va putea accesa. In special operatorii din zona privata fac confuzia aceasta foarte mare. Fondurile structurale, in esenta lor, sunt destinate unor probleme care au caracter public. Iata un exemplu foarte simplu: daca un operator privat doreste sa remedieze un teren contaminat, la selectia proiectelor pentru finantare, propunerea lui va avea cel mult a doua prioritate, intrucat regula jocului este ca siturile orfane (fara proprietar) vor fi tratate ca fiind de prima urgenta", spune directorul de Dezvoltare si Consultanta de Mediu, Ecomaster.
Unii consultanti sunt, in schimb, mai optimisti: "Suntem o tara a Uniunii Europene si, daca nu ma insel, cu tot cu banii de la Guvernul Romaniei, in urmatorii sapte ani va trebui sa absorbim 55 de miliarde de euro. Este o suma fabuloasa, fara precedent in istoria Romaniei, care ar trebui sa schimbe complet fata tarii noastre. Foarte multi dintre acesti bani se vor duce in drumuri, autostrazi, alimentari cu apa, canalizari, statii de epurare, gropi de deseuri ecologice care ne lipsesc atat de mult astazi, dar care constituie baza infrastructurii oricarei tari dezvoltate", Dan Teodorescu, director Theo Consulting.
ESTUL NU-I CA VESTUL
Din estimarile Ecomaster reiese ca, "anul trecut, piata de consultanta de mediu, inclusiv ingineria, au reprezentat in jur de 60 pana la 65 milioane de euro". Ninel Lazar se asteapta ca "anul acesta, ca urmare a intrarii in vigoare a mult mai multor cerinte legale, dar si a pregatirii mai multor proiecte pentru fonduri structurale, piata sa se dubleze, sa ajunga undeva pe la 110-120 de milioane de euro". O evolutie spectaculoasa a pietei, care insa ramane la un nivel mult mai scazut decat cel pe care il putem constata in vestul Europei.
In Anglia, spre exemplu, conform datelor furnizate pentru "Green Report" de Gareth Kane, directorul companiei TerraInfirma, la sfarsitul anului 2004, valoarea pietei de consultanta era de 25 de miliarde de lire, echivalentul a peste 36 de miliarde de euro. O piata care continua sa se schimbe rapid. Daca acum 10 ani, activitatea de baza era reprezentata de proceduri formale ca sisteme de management al mediului si evaluarea impactului de mediu, in prezent se observa o crestere mare a cererii pentru servicii de consultanta, mai ales pe partea prevenirii problemelor de mediu decat pe constatarea si gestionarea situatiei.
OPINIA CONSULTANTULUI ENGLEZ
"Dupa parerea mea, cei mai multi consultanti nu sunt platiti indeajuns pentru serviciile pe care le presteaza. Consultantii de mediu ii pot ajuta pe clientii lor sa economiseasca sume uriase de bani, de aceea ar trebui sa-si valorizeze mai scump serviciile. A cere prea putin pentru aceste servicii conduce la instalarea sindromului busy fool (prostanacul ocupat – n.r.), atunci cand consultantul are de depus atata efort pentru a supravietui financiar incat nu are timp indeajuns pentru a-si duce la capat cu bine treaba" – Gareth Kane.
