Summitul privind schimbarile climatice, care se desfasoara in perioada 7-18 decembrie la Copenhaga, cu scopul de a gasi un acord care sa prevada combaterea incalzirii globale si masuri eficiente pentru o lume mai verde, s-a transformat, mai nou, din summitul care apara clima in summitul anticlima.
Aceasta, pentru ca va genera mai multe emisii de carbon decat orice alta reuniune internationala de pana acum. Lucrarile s-au desfasurat timp de 11 zile, astazi fiind ultima zi, iar Copenhaga a fost tranzitata de jurnalisti, delegati, activisti si observatori din peste 200 de tari, a caror activitate a determinat eliminarea in atmosfera a 46.200 de tone de dioxid de carbon. Mare parte din aceasta cantitate provine de la zborurile avioanelor cu care acestia s-au deplasat.
Cele peste 46.000 de tone de CO2 ar putea umple 10.000 de piscine olimpice si reprezinta echivalentul poluarii produse de 660.000 de etiopieni, potrivit unei analize a Reuters. Deloitte, una dintre cele mai mari firme de audit din lume, a calculat nivelul poluarii produse de acest summit folosindu-se de cifrele oferite de organizatori cu privire la cazarea participantilor, transportul lor, electricitatea si caldura folosite in centrul de conferinte, precum si consumul computerelor, al copiatoarelor si al altor aparate folosite de delegatii.
Au existat chiar si plangeri de la organizatori, cum ca ar fi venit mai multi oameni decat la alte reuniuni internationale. Delegatia Statelor Unite este de cinci ori mai mare decat cea care a participat la summitul ONU de anul trecut privind schimbarile climatice. Intre timp, se asteapta incheierea unui acord puternic intre aceste state, pentru a combate eficient incalzirea globala si consecintele acesteia, chiar daca au existat mai multe momente dificile, in care negocierile s-au aflat in impas.
Protectia padurilor constituie una dintre mizele principale ale conferintei, mai ales pentru state ca Brazilia, Indonezia sau cele din bazinul Congo. In ritmul actual – aproape 15 milioane de hectare pe an, echivalentul suprafetei Bangladeshului – despadurirea este responsabila pentru aproape o cincime dintre emisiile de gaze cu efect de sera in lume, ceea ce depaseste cantitatile emanate in sectorul transporturilor.
Potrivit opiniei generale, organizarea summitului lasa de dorit: India a calificat-o drept un „bazar integral“, in timp ce Tuvalu a comparat conferinta cu Titanicul, iar Brazilia a protestat fata de Danemarca, seful delegatiei sale nefiind lasat sa intre de catre fortele de ordine. Un raport al Comisiei Economice pentru America Latina si zona Caraibilor informeaza ca America Latina, una din regiunile care emit cele mai putine gaze cu efect de sera, este cea mai afectata de incalzirea climei, cu 30%- 40% din biodiversitate amenintata in anumite tari pana in 2100.
Daca nu se ajunge la niciun acord la conferinta ONU de la Copenhaga privind schimbarile climatice, costul pentru tarile din America Latina ar echivala la sfarsitul secolului cu 137% din PIB-ul lor actual, adica 250 de miliarde de dolari. Bolivia, Chile, Ecuador, Paraguay si Peru ar fi tarile cel mai grav afectate, cu resurse de apa rarefiate si cu pana la 60% din pamanturile cultivabile degradate.
In unele locuri, precum in Argentina, Chile sau Uruguay, productivitatea agricola ar putea beneficia temporar de o crestere de 1,5 pana la 2 grade a temperaturii pana in 2050. Ca efect al incalzirii climei, mangrovele sunt amenintate cu disparitia in Brazilia, Ecuador, Guyana, cresterea nivelului apelor ameninta insulele Caraibe, iar scaderea precipitatiilor ameninta biodiversitatea unor regiuni amazoniene.
