Se lucreaza din ce in ce mai intens in ultima perioada la revopsirea, ajustarea si redesenarea unei „imagini pozitive“ a proiectului de extragere a aurului de la Rosia Montana. Manevrele de „influentare favorabila“ a opiniei publice se executa cu metode profesioniste ce amintesc de operatiunile de tip militar de dezinformare strategica. Nu este ratata nicio ocazie pentru diseminarea „mesajelor pozitive“ legate de proiectul Rosia Montana.
Una dintre cele mai recente manipulari de acest tip s-a desfasurat chiar in cadrul academic al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga“ al Academiei Romane. In data de 3 martie a avut loc un simpozion dedicat Proiectului Rosia Montana, dezbatut de istorici, arheologi si reprezentanti ai Companiei RMGC.
„Cu toate ca specialistii invitati: prof. dr. Ioan Piso (Cluj-Napoca), prof. dr. Mircea Babes (Bucuresti), arhitect dr. Monica Margineanu-Carstoiu (Bucuresti) si conf. dr. Horia Ciugudeanu, (Alba Iulia), prin interventiile lor la aceasta dezbatere, o data in plus, si-au argumentat opozitia «ireconciliabila» fata de proiectul firmei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), constata ca prezentarea colocviului in general si a diferitelor luari de pozitie in particular nu corespunde pe deplin realitatii, ci, dimpotriva, ofera o imagine distorsionata a «problemei Rosia Montana» si induce concluzii ce nu pot si sustinute cu buna-credinta“.
Am reprodus un pasaj dintr-un comunicat parvenit pe adresa redactiei, in care, cu o masurata indignare, expertii mentionati scot la iveala mijloacele manipulative si dezinformarea la care se preteaza „specialistii“ in comunicare ai companiei miniere.
Campania de PR negru a companiei, lansata la debutul acestui an, vizeaza mediile politice si academice, medii de influenta. Incepand cu celebrul simpozion organizat de sotia lui Crin Antonescu, europarlamentara Adina Valean, si trecand printr-un alt recent simpozion organizat la Muzeul Taranului Roman, la jumatatea lunii februarie, acum, in martie, traseul manipularilor a traversat si Academia Romana, tocmai forul care s-a pronuntat cel mai critic la adresa exploatarii aurifere.
Documentul-protest al participantilor la recenta „dezbatere“ de la Institutul Iorga dezvaluie ca la incheierea manifestarii s-a elaborat un comunicat complet alaturi de realitate, in vaditul interes al companiei Gold Corporation. Materialul a fost „plasat“ presei imediat dupa incheierea conferintei, datele – distorsionate – au ajuns sa fie postate pe Hotnews, iar acum site-ul de stiri a revenit asupra materialului publicat, prezentand punctele de vedere ale cercetatorilor, precizate in stilul lor civilizat si soft.
Manevre de imagine in beneficiul Gold Corporation
In „comunicat“, cel mai bine reprezentat este punctul de vedere al RMGC, care a profitat de ocazie pentru a-si face deja binecunoscuta publicitate si pentru a repara impresiile generate de ultima dezbatere, din 18 februarie, de la Muzeul Taranului Roman. Prezentarea proiectului a fost una foarte generala, evitandu-se cu grija referirile la efectele sale distructive asupra monumentelor arheologice si istorice si asupra peisajului cultural. Nu s-au prezentat planuri, harti sau imagini virtuale care ar fi relevat enormul impact al lucrarilor (imense cariere si halde de steril, instalatii si drumuri industriale, lacul de decantare etc.) asupra siturilor antice: galerii miniere, asezari, zone sacre, necropole si drumuri romane.
Contrar comunicatului, nu au fost prezentate „planuri de amenajare“ ale putinelor galerii romane care ar urma sa scape si sa fie eventual vizitabile sau ale „zonei protejate“ a localitatii Rosia Montana, cu cele 233 de case achizitionate de RMGC, intre care 27 de cladiri cu statut de monument, in relatie cu amenintatoarele cariere si halde miniere imediat invecinate.
Pentru specialisti (numiti in comunicat istorici, desi este vorba in primul rand de arheologi, si, nu vedem de ce, separati de cercetatori), aceste lacune ale proiectului, predestinat sa stearga anticul Alburnus Maior de pe harta istorico-arheologica a tarii si a Europei, sunt demult evidente si ne fac sa il contestam cu determinare.
In comunicat ar fi trebuit mentionate legile acestei tari, precum Legea zonelor protejate (5/2000) si Legea minelor (85/2003), dar si recenta hotarare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, anuland definitiv si irevocabil descarcarea de sarcina arheologica a masivului Carnic (cu 7 km de galerii miniere romane!), care sunt obstacole juridice inconturnabile pentru acest proiect. Si, in loc sa puna in gura „cercetatorilor“ ideile confuz exprimate de prof. Al. Sandu (Universitatea de Arhitectura si Urbanism), despre nevoia de „negociere intre toate partile implicate“, comunicatul ar fi trebuit sa afirme ca legile nu sunt negociabile si sa retina afirmatia practic perfect valabila a prof. I. Piso ca „nici proiectul nu poate fi aplicat pe jumatate, nici Rosia Montana nu poate fi salvata pe jumatate“.
Faptul ca unii arheologi, care si-au spus punctul de vedere la acest colocviu, considera ca cercetarile ar fi complete si ca monumentele antice, medievale si moderne, ca si ansamblul mediului natural si istoric de la Rosia pot fi acum sacrificate pentru ca exploatarea aurului sa se faca dupa reteta RMGC, ne indeamna sa reamintim cuvintele presedintelui Academiei Romane, profesorul Ionel Haiduc, dupa care „etica si deontologia profesionala obliga pe cercetatorii implicati sa pastreze o atitudine corecta si echidistanta, indiferent de banii alocati“.
Textul declaratiei-protest este semnat de Prof. univ. dr. Ioan Piso, directorul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, Prof. univ. dr. Mircea Babes, cercetator stiintific I, Institutul de Arheologie „Vasile Parvan“, Bucuresti, Arhitect dr. Monica Margineanu-Carstoiu, cercetator stiintific I, Institutul de Arheologie „Vasile Parvan“, Bucuresti, Conf. Univ. dr. Horia Ciugudeanu, Universitatea „Lucian Blaga“.
Acestia mentioneaza si aspectul unei selectii grijulii a participantilor, de catre organizatori. „Am constatat astfel, cu regret, lipsa reprezentantilor Ministerului Culturii si Patrimoniului National si ai Ministerului Mediului si Padurilor, care ar trebui sa beneficieze de expertiza specialistilor in fundamentarea si luarea deciziilor politice ce urmeaza sa transeze, in final, mult discutata „problema Rosia Montana“. Au fost oare cele doua ministere realmente invitate? Stim sigur ca la Ministerul Culturii o asemenea invitatie nu a ajuns. Au primit invitatii comitetul national roman ICOMOS sau Catedra de istoria si teoria arhitecturii si conservarea patrimoniului din cadrul Universitatii de arhitectura si urbanism „Ion Mincu“? Probabil, nu.
Pe scurt, intreaga poveste se dovedeste o manipulare grosolana si o gainarie mediatica de joasa speta, pentru a descrie in limbaj neacademic „afacerea“.
Noul El Dorado din Apuseni – cel mai tare tun financiar al Europei
Afacerea noului El Dorado visat de tenebrosii actionari ai companiei Gold Corporation ar urma sa scoata din pamantul Apusenilor o cantitate de aur estimata la 350 de tone si 1.600 de tone de argint – conform studiilor companiei, pentru a carui extragere ar urma sa fie utilizate 172.240 de tone de cianura – dupa estimarile stiintifice ale organizatiilor de mediu, o cantitate de otrava ce ar putea ucide de 6 ori intreaga populatie a globului. Statul roman ar urma sa se aleaga cu un procent infim din profitul urias al companiei in care se regasesc ca actionari un George Sörös si John Paulson (si mai la dos un Mark Rich, celebru infractor international), plus alti moguli controversati ai aurului din aceeasi „familie spirituala“ cu cei trei „filantropi“ specialisti ai tunurilor la scara mondiala. Se discuta de aur in valoare de peste 15 miliarde de euro, iar afacerea ar putea fi cel mai mare tun financiar din Europa de Est. Tun tras, ca de obicei, pe carca romanilor, de „filantropi“ care ne prezinta ca pe o opera de binefacere economica spolierea salbatica a averii muntilor nostri ce aur poarta, desi noi tot cersim din poarta in poarta.
Romanii ar urma sa se aleaga, la finalul exploatarii, cu o zona devastata complet, pe o arie de sute de hectare, cu ape freatice otravite si, nu in ultimul rand, cu obliterarea unui patrimoniu istoric nepretuit. Intregul complex al Rosiei Montane, cu galeriile sale romane si cu straturile de civilizatie asezate de milenii, reprezinta un urias potential pentru Romania, constituind marturia nasterii poporului roman.
La consideratiile mele jurnalistice se adauga mult mai specializatele analize si rapoarte ale forurilor stiintifice romanesti si straine, inclusiv si mai ales rapoartele Academiei Romane, cel mai inalt for de autoritate stiintifica de la noi din tara. Pe fondul operatiunilor „de imagine“ intreprinse de compania Gold Corporation, care investeste sume enorme pentru sensibilizarea/cumpararea constiintelor, a publicatiilor si revistelor, inclusiv a celor culturale, ca „Romania Literara“, sau „de specialitate“, ca „National Geographic“, s-au adresat Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale si expertii care au participat la Programul National de Cercetare „Alburnus Maior“ desfasurat la Rosia Montana, cerand „o dezbatere aplicata, nepatimasa si coerenta“ pe tema exploatarii aurului romanesc.
