Presedintele nigerian care a incercat sa sparga cvsimonopolul francez asupra exploatarii celei de a treia rezerve mondiale de uraniu a fost inlaturat de la putere. Noii clienti ai Nigerului urmau sa fie China si Iranul. Cu doar trei zile inaintea loviturii de stat, presedintele Nicolas Sarkoyz a anuntat ca renunta la vizita in Niger, programata in februarie
Un consiliu militar din Niger a anuntat la postul public de radio suspendarea Constitutiei dupa o lovitura de stat survenita joi care s-a soldat cu numerosi morti si raniti, in vreme ce presedintele Mamadou Tandja a fost "dus" intr-un loc necunoscut, potrivit ministrilor, relateaza AFP, citata de Mediafax. Ministrii au declarat ca au fost sechestrati in cadrul unei sedinte de guvern, iar guvernul a fost dizolvat.
In fruntea juntei se afla Consiliul suprem pentru restaurarea democratiei, care l-a desemnat presedinte pe Salou Djibo, al carui principal atu pare a fi detinerea comandei asupra unei unitati de blindate. Motivul aparent al loviturii de stat este decizia luata de presedintele Tandja in august 2009 de a modifica constitutia, pentru a pastra puterea inca trei.
O miza prea mare pentru Niger
Implicatiile strategice ale loviturii de stat sunt considerabile. Saraca tara africana detine a treia rezerva mondiala de uraniu si este principalul furnizor de combustibil nuclear al Frantei, o tara in care energia nucleara asigura peste 60% din consum. Compania nucleara franceza AREVA exploateaza de circa 40 de ani zacamintele de uraniu din Niger si a investit, in 2009, 1,2 miliarde de euro in a doua cea mai mare mina de uraniu din lume. Atunci Sarkozy l-a laudat pe presedintele Mamadou Tandja pentru ca a stabilizat Nigerul.
Tandja a incercat insa sa extinda parteneriatele economice catre China si Iran, fara acordul Parisului. Beijingul a investit deja in exploatarea unor zacaminte petrolifere din Niger si in infrastructura si a deschis negocioeri pentru exploatarea zacamintelor de uraniu, pana acum un cvasimonopol francez. Mai mult, oficialii nigerieni pregateau, chiar inaintea loviturii de stat, o vizita a presedintelui in Iran, o tara insetata de uraniu pentru controversatul sau program nuclear. Noua orientare a lui Tandja a ingrijorat si SUA, care au amplasate in desertul nigerian mai multe sisteme de supraveghere radar.
In acest context, presedintele Sarkozy si-a exprimat “ingrijorarea” in legatura cu parteneriatul AREVA-Niger, cu numai trei zile inaintea loviturii de stat de joi. El a precizat ca nu va mai vizita aceasta tara in cursul turneului african din februarie. Parisul a criticat lovitura de stat militara si a cerut rezolvarea disputei pe calea dialogului. “Franta condamna preluarea puterii prin mijloace neconstitutionale”, a declarat purtatorul de cuvant al diplomatiei de la Paris, Bernard Valero.
Deseuri nucleare in aer liber
Nigerul produce circa 3.300 de tone de uraniu anual, la un pret in continua crestere, datorita cererii tot mai mari de electricitate si a normelor draconice de limitare a emisiilor de dioxid de carbon. Cu toate acestea, Nigerul este printre cele mai sarace tari din lume. Peste jumatate din cei 15 milioane de locuitori sunt loviti in fiecare an de foamete. Pe langa acest flagel, nigerienii sunt expusi unui nivel ridicat de radiatii. Deseurile nucleare sunt depozitate in aer liber de zeci de ani, iar panza freatica, si asa saraca, este contaminata radioactiv. Pana acum, autoritatile au ascuns sistematic populatiei adevaratele cauze ale frecventei crescute a afectiunilor pulmonare.