În ultimii 20 de ani, partidele verzi au devenit o prezență familiară în politica partidelor din Europa de Vest. Verzii sunt reprezentați în majoritatea parlamentelor naționale, iar până la sfârșitul anilor 1990, partidele verzi intraseră în guvernele naționale din cinci țări din Europa de Vest – Finlanda, Italia, Germania, Franța și Belgia. Inițial, acestea au fost partide radicale care contestau elemente esențiale ale sistemului politic și economic, însă în multe țări, Verzii au devenit acum parte a establishmentului politic. Iată care sunt partidele și grupările politice verzi importante din UE.
Politicile verzi în Europa și importanța partidelor și grupărilor politice verzi
Problemele de mediu sunt o prioritate pentru alegătorii din nordul Europei, însă sunt considerate mai puțin importante în sudul și estul continentului. Chiar și așa, politicile verzi continuă să fie promovate în aceste țări, în principal prin intermediul fondurilor europene.
Pe măsură ce schimbările climatice au devenit o preocupare tot mai mare, partidele și grupările politice verzi și-au crescut reprezentarea în parlamentele europene și sunt acum parte a guvernelor de coaliție în mai multe state membre ale UE.
În țările unde sistemul electoral dezavantajează partidele ecologiste mai mici, partidele de centru-stânga și liberale au început să includă politici climatice solide în platformele lor electorale.
Pe măsură ce au obținut un succes mai larg, majoritatea partidelor verzi europene au devenit mai pragmatice, în special în statele cu sisteme electorale proporționale, care le oferă acces mai ușor în parlament.
În ansamblu, mișcările ecologiste din Europa au devenit o forță esențială în promovarea legislației climatice ambițioase. Ele susțin adoptarea mai rapidă a energiei regenerabile și planuri agresive pentru modernizarea sectorului transporturilor, agriculturii și clădirilor.
Partidele ecologiste au obținut cele mai mari succese în țările din nordul și vestul Europei, unde sistemele electorale sunt bazate pe reprezentare proporțională.
În această regiune, partidele verzi sunt parte a guvernului în Germania, Austria, Irlanda, Belgia și, în așteptarea formării unui nou guvern, în Luxemburg.
Cu excepția Austriei, ecologiștii din aceste țări au promovat legislații importante, cum ar fi obiective mai stricte de decarbonizare, ținte sectoriale mai ambițioase în Irlanda și planuri pentru decarbonizarea sectorului rezidențial în Germania.
Totuși, aceste inițiative au necesitat compromisuri majore cu partenerii de coaliție mai conservatori – fie că este vorba despre interese agricole sau conservatori fiscali.
În consecință, legislația finală a fost mult mai puțin ambițioasă decât și-ar fi dorit susținătorii ecologiști. În Austria, opoziția partenerului principal de coaliție a dus la o stagnare aproape totală a inițiativelor verzi.
O reacție adversă în creștere
În multe țări, amploarea compromisurilor a dus la demoralizarea bazei de susținători ai partidelor verzi, ceea ce a provocat o scădere în sondaje.
Popularitatea în declin a fost agravată de creșterea atenției asupra costurilor politicilor ecologiste – un aspect exploatat adesea de extrema dreaptă.
Cei mai predispuși să se opună politicilor verzi sunt alegătorii din zonele rurale și suburbane, care depind mai mult de mașini; persoanele cu venituri mai mici, pentru care costurile ridicate ale energiei sau înlocuirea electrocasnicelor sunt mai împovărătoare; și alegătorii cu un nivel mai scăzut de educație, care sunt mai puțin interesați de schimbările climatice ca subiect de vot. Toate aceste categorii au tendința de a susține partidele de extremă dreaptă.
În prezent, schimbările climatice pierd teren în lista priorităților alegătorilor, fiind depășite de preocupările legate de economie și inflație.
În multe țări, inclusiv în Irlanda, Belgia și Țările de Jos, opoziția față de politicile verzi s-a concentrat în special în rândul intereselor agricole, chiar și atunci când partidele de guvernământ nu sunt explicit ecologiste.
Schimbările climatice ca prioritate electorală
Regiunea nordică a Europei este cea în care schimbările climatice sunt cel mai important subiect de vot. Între 2020 și 2022, guvernele anterioare din Danemarca, Suedia și Finlanda au adoptat legi climatice mai stricte.
Cu toate acestea, în toate aceste țări, partidele verzi au fost împinse în opoziție, iar guvernele s-au orientat mai spre dreapta, cu partide care au făcut campanie pe probleme legate de costul vieții.
Deși noile guverne au promis încetinirea sau chiar suspendarea inițiativelor verzi, până acum au menținut obiectivele climatice existente.
O nouă strategie: investiții și locuri de muncă
Prima reacție puternică împotriva politicilor verzi a fost în Franța, în timpul protestelor „Vestelor Galbene” din 2018, concentrate în rândul alegătorilor din mediul rural, dependenți de autoturisme. Aceste proteste au forțat guvernul să renunțe la o taxă propusă pe carburanți.
Totuși, Franța a continuat să implementeze politici ecologiste, schimbând însă abordarea. În loc de măsuri restrictive, guvernul a ales să investească masiv în energie regenerabilă, prezentând acest plan mai degrabă ca un program de creare a locurilor de muncă decât ca o politică explicită de combatere a schimbărilor climatice, conform eiu.com.
Acest tip de strategie, care pune accent pe locuri de muncă în detrimentul restricțiilor, este tot mai frecvent utilizat în SUA și în alte economii avansate și este probabil să fie adoptat și de alte partide ecologiste și de centru-stânga din Europa.
Tranzițiile la nivelul UE
În Europa de Est, campaniile ecologiste sunt rare. Cu toate acestea, guvernele profită de fondurile UE pentru a promova politici verzi populare – de exemplu, Polonia promovează utilizarea pompelor de căldură electrice, chiar dacă se opune eliminării cărbunelui.
Având în vedere că schimbările climatice nu sunt un subiect major de vot, guvernele din regiune evită să contrazică grupurile de interese din domeniul cărbunelui sau agriculturii, care sunt bine organizate și pentru care tranziția verde ar fi costisitoare.
O mare parte din voința politică și investițiile în inițiative ecologiste din aceste regiuni sunt determinate de alocarea fondurilor structurale ale UE, RePowerEU și fondul de redresare al UE, care vizează accelerarea tranziției energetice. Alocarea acestor fonduri a fost întârziată din cauza ajustărilor de politici generate de invazia Rusiei în Ucraina.
Grupările din Parlamentul European – Grupul Verzilor
Partidul Verde European este organizația umbrelă pentru partidele ecologiste și progresiste din Europa. Statutul său legal este acela de partid politic la nivel european (Europarty) și, prin urmare, este recunoscut și parțial finanțat de Uniunea Europeană pentru a susține democrația de partid la nivel supranațional. Deși PVE nu participă direct la alegeri, membrii săi o fac.
După alegeri, eurodeputații se alătură adesea unui grup politic existent sau creează altele noi, bazate pe afinități politice comune. Aceste grupuri reunesc parlamentari din diferite state membre și pot fi formate și ulterior în timpul legislaturii. În prezent, există șapte grupuri politice în Parlamentul European.
Pentru a fi recunoscut oficial, un grup politic trebuie să fie alcătuit din cel puțin 23 de deputați, provenind din minimum un sfert dintre statele membre (adică cel puțin șapte state). Fiecare eurodeputat poate face parte doar dintr-un singur grup, iar unii dintre ei aleg să nu adere la niciun grup, devenind astfel deputați neafiliați.
Pentru constituirea unui grup, este necesar să fie depusă o declarație la Președintele Parlamentului, în care se menționează denumirea grupului, membrii săi și conducerea acestuia.
Atunci când eurodeputații formează un grup, aceștia își exprimă în mod implicit afinitățile politice, iar Parlamentul nu evaluează în mod activ coeziunea politică a acestora. Verificarea conformității cu Regulamentul de procedură se face doar dacă deputații respectivi susțin că nu au aceleași afinități politice.
Iată grupurile politice din Parlamentul European:
- Grupul Partidului Popular European (Democrații Creștini)
- Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European
- Grupul „Patrioți” pentru Europa
- Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni
- Grupul Renew Europe
- Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană
- Grupul Stângii din Parlamentul European – GUE/NGL
- Grupul Europei Națiunilor Suverane
Grupul Verzilor reunește partide naționale care împărtășesc aceleași valori ecologiste și care sunt active pe întregul continent european – atât în interiorul Uniunii Europene, cât și dincolo de granițele acesteia.
Rolul Verzilor este de a „contribui la formarea unei conștiințe europene și de a exprima voința politică a cetățenilor Uniunii Europene.”
Ca partid european, Verzii Europeni și partidele naționale membre sunt cele care candidează la alegerile europene. După alegeri, candidații ecologiști aleși își ocupă locurile în grupul Verzilor-ALE ca membri ai Parlamentului European.
În urmă cu doi ani, actualul vicepreședinte al Parlamentului European Nicu Ștefănuță a devenit primul europarlamentar român afiliat Grupului Verzilor.
Grupul Verzilor/Alianței Libere Europene este al patrulea ca mărime din Parlamentul European, cu 72 de membri. Co-președinții săi sunt Theresa Reintke (Germania) şi Philippe Lamberts (Belgia).
Grupul Verzilor/ALE este acum format din patru partide politice europene diferite: Partidul Verde European (EPG), Alianța Liberă Europeană (ALE) și Partidul Pirat European mai mic, dar și Volt Europa.
Acestor partide europene li se alătură deputați europeni din partide naționale neafiliate, precum Nicu Ștefănuță.
Structura Parlamentului European:
Alegerile europene din 2024 și partidele verzi
În alegerile pentru Parlamentul European (PE) din 6-9 iunie 2024, Partidul Verde European a câștigat 43 de locuri, comparativ cu 51 de locuri în 2019, în condițiile în care legislativul s-a extins simultan de la 705 la 720 de membri ai Parlamentului European (MEP). Acest rezultat poate părea nu prea rău, având în vedere că alegerile din 2019 au adus un sprijin record pentru Verzii Europeni.
Totuși, în timp ce s-au înregistrat unele câștiguri în alte părți ale Europei, cele două mari partide naționale membre EGP, Les Écologistes-Europe Écologie din Franța și Bündnis 90/Die Grünen (GRÜNE) din Germania, au pierdut un sprijin semnificativ, ceea ce a dus la o pierdere în votul popular, parțial ascunsă prin simpla analiză a numărului de locuri câștigate.
De ce? Parlamentul European alocă locuri pe baza „proporționalității degresive”, unde națiunilor mai mici ale UE le alocate mai multe locuri decât ar sugera populația lor într-un sistem strict proporțional. Asta ascunde amploarea pierderii în votul popular pentru un partid european atunci când aceasta are loc predominant în statele membre mai mari, iar pentru Verzii Europeni a fost de 6,6% la nivelul întregii UE.
Prin urmare, eșecul electoral al Verzii Europeni în votul popular a fost parțial compensat în Parlament prin locuri care au necesitat mai puține voturi decât locurile din Germania și Franța, provenind în mare parte din Europa de Est, cum ar fi Letonia, Lituania și Croația.
În Germania, GRÜNE au trecut de la 21 de locuri câștigate în 2019 la 12 locuri în Parlamentul European, în timp ce Les Écologistes-Europe Écologie au trecut de la 10 locuri la 5.
Datele din sondaje sugerează că partidul se confruntă cu o reacție negativă în alegeri pentru că face parte dintr-o coaliție guvernamentală nepopulară, care a fost portretizată ca fiind dezbinată și incapabilă să răspundă unei economii slăbite. Un impresionant procent de 74% dintre germani au dezaprobat coaliția în mai 2024.
Între timp, eșecul Les Écologistes de a menține măcar nivelurile de sprijin din 2019 poate părea mai derutant. Ca partid verde neaflat la guvernare, Les Écologistes ar trebui să performeze rezonabil de bine, conform eu.boell.
Partidele de opoziție franceze au beneficiat de nepopularitatea președintelui Emmanuel Macron (membru al Consiliului European), ale cărui mandate au fost susținute de doar 32% dintre alegători în momentul alegerilor UE. Totuși, în timp ce partidele din stânga-centru și extrema dreaptă franceză au reușit să obțină câștiguri, Les Écologistes s-au confruntat cu dificultăți de a beneficia de acest context, spre deosebire de 2019.
În schimb, în urma alegerilor parlamentare anticipate convocate de Emmanuel Macron după rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din Franța (câștigate de extrema dreaptă Naționalul Raliu), Verzii Francezi au obținut cel mai bun rezultat de până acum, câștigând 25 de locuri față de 16 câștigate în alegerile parlamentare din 2022.
Totuși, acest rezultat se datorează în mare parte succesului Noii Alianțe Populare, o alianță electorală de stânga la care Les Écologistes s-au alăturat pentru a evita fragmentarea votului din partea stângii în cele 577 de circumscripții uninominale din Franța.
Prin urmare, îmbunătățirea poziției legislative a Les Écologistes ar putea masca declinul sprijinului popular reflectat în alegerile parlamentare europene din acest an.
Poveștile de succes ale Verzilor Europeni din 2024
În Finlanda, membrul EGP Vihreä Liitto, Pekka Haavisto, a pierdut alegerile prezidențiale pentru a treia oară pe 11 februarie. Cu toate acestea, a reușit să treacă în al doilea tur, în ciuda competiției de stânga-centru din partea lui Li Andersson și Jutta Urpilainen, depășindu-și performanțele anterioare, obținând 48% din voturi în al doilea tur.
În plus, pe 10 martie, membrul ecosocialist al EGP LIVRE a îmbunătățit rezultatele din alegerile din 2022, câștigând 4 locuri (+3) și 3% (+2 puncte) din voturi.
Partidul pentru drepturile animalelor și membru al EGP, Pessoas-Animais-Natureza (PAN), a rămas constant la 1 loc și 2% din voturi. Între timp, guvernul de stânga-centru Partido Socialista (PS, Partidul Socialiștilor Europeni) din Portugalia a pierdut 13 puncte procentuale din voturi și majoritatea absolută în Adunarea Portugheză.
PS a fost afectat de scandalul de corupție „Operação Influencer”, care a dus la căderea prim-ministrului (și membru al Consiliului European) António Costa (PS).
Spre deosebire de alegerile legislative din 2022, când toate celelalte partide de stânga au fost aproape complet „canibalizate” de un guvern PS popular, LIVRE ar fi beneficiat de statutul de opoziție, în condițiile în care sprijinul pentru PS a scăzut.
În Croația, Možemo a câștigat 10 (+5) din 151 de locuri în alegerile parlamentare naționale din 17 aprilie, crescând cota de vot de la 7,0% la 9,1%. Partidul de centru-dreapta HDZ (Partidul Popular European) a ales să formeze o coaliție cu mișcarea de dreapta Domovinski pokret.
În Regatul Unit, Partidul Verde a reușit să beneficieze de nemulțumirea față de guvernul conservator aflat la putere și față de Partidul Laburist pe 4 iulie. Într-un sistem electoral pe principiul „primul venit, primul servit”, Verzii englezi și galezi au câștigat 4 locuri în Camera Comunelor și 6,4% din voturi (o creștere față de 1 loc câștigat în 2019 cu 2,6% din voturi).
Verzii au câștigat 2 locuri în orașele Bristol și Brighton, susținute de alegători nemulțumiți de poziția moderată a liderului Laburist Keir Starmer față de Palestina și de schimbarea economică a Laburiștilor către poziții centristă. În plus, au câștigat locuri în zonele rurale din Herefordshire și East Anglia și au venit pe locul 2 față de Laburiști în 39 de circumscripții.
În Lituania, noul membru EGP, Demokratų sąjunga „Vardan Lietuvos”, a obținut 9% din voturi în primul tur al alegerilor parlamentare din 13 octombrie. În cele din urmă, au câștigat 14 locuri în Seimas-ul de 141 de locuri și se află acum în guvern alături de Partidul Social Democrat al Lituaniei (Partidul Socialiștilor Europeni) și partidul de dreapta Politinė partija „Nemuno Aušra”.
Partidele și grupările politice verzi importante din UE
Partidul Verde European (PVE), cunoscut și sub denumirea de Verzii Europeni, este un partid politic transnațional european care reprezintă partide naționale din întreaga Europă ce împărtășesc valori verzi.
Verzii Europeni colaborează strâns cu grupul parlamentar Verzii–Alianța Liberă Europeană (Verzi/EFA) din Parlamentul European, care este format din membri aleși ai partidelor verzi, alături de Alianța Liberă Europeană, Partidul Pirat European și Volt Europa. Partenerii Verzii Europeni includ aripa tineretului, Federația Tinerelor Verzi Europene (FYEG), Fundația Verde Europeană (GEF) și familia Global Greens.
Momentan, partidele verzi participă la guvernele a cinci țări din Europa: Austria (Verzii), Belgia (Groen și Ecolo), Germania (Alianța 90/Verzii), Letonia (Progresiștii) și Spania (Catalunya en Comú/Sumar). De asemenea, susțin extern guvernul din Polonia (Zieloni/Coaliția Civilă), acestea fiind și cele mai importante partide verzi din Europa.
