Parlamentul European cere mai mulți bani publici, ajutoare de stat și reguli mai lejere pentru industriile poluante, sub pretextul competitivității economice. Deși documentul reafirmă obiectivul de zero emisii nete până în 2050, soluțiile propuse întârzie eliminarea combustibililor fosili, păstrează gazul în mixul energetic și privilegiază tehnologii scumpe precum captarea carbonului.
Parlamentul European a adoptat o rezoluție amplă care cere, simultan, susținerea industriilor mari consumatoare de energie și accelerarea tranziției ecologice. Documentul reușește ,,performanța” de a confirma obiectivul de zero emisii nete până în 2050, dar și de a pleda pentru menținerea unor industrii poluante, investiții masive în infrastructuri clasice și utilizarea extinsă a ajutorului de stat.
Deși rezoluția include solicitări concrete privind energia regenerabilă, eficiența energetică și aplicarea mecanismului CBAM, o parte semnificativă a textului rămâne ancorată într-o viziune industrială tradițională, în care gazul natural, captarea carbonului și comerțul cu emisii sunt considerate soluții „de tranziție” – perpetuând astfel dependențele și inegalitățile structurale ale modelului energetic european.
Industria grea rămâne centrală în strategia economică a UE
În textul rezoluției, Parlamentul pornește de la ideea că industriile mari consumatoare de energie, precum cele din sectorul chimic, metalurgic, al cimentului sau al îngrășămintelor, au o contribuție esențială la economia Uniunii Europene. Acestea sunt importante mai ales în regiunile unde sunt concentrate, asigurând locuri de muncă și contribuind la ceea ce documentul numește „autonomia strategică” a Uniunii.
În același timp, aceste industrii sunt considerate cruciale pentru atingerea obiectivului de zero emisii nete până în 2050, deși Parlamentul recunoaște că reducerea emisiilor în aceste sectoare este deosebit de dificilă. Dificultățile sunt atribuite caracterului proceselor industriale, costurilor ridicate de capital și operare, precum și nivelului scăzut de maturitate tehnologică în unele cazuri.
Prețul energiei și lipsa conexiunilor afectează competitivitatea
Printre problemele identificate, Parlamentul subliniază diferențele mari dintre prețurile la energie din Uniunea Europeană și cele din Statele Unite sau China, unde costurile sunt mai mici. Rezoluția susține că prețurile ridicate și volatile ale combustibililor fosili influențează negativ prețul electricității în UE, iar avantajul energiei regenerabile, mai ieftine, nu se regăsește în facturile consumatorilor.
În plus, lipsa interconexiunilor transfrontaliere, procedurile lungi de autorizare pentru proiecte energetice și blocajele din rețea sunt văzute ca obstacole în calea unei tranziții eficiente. Parlamentul afirmă că aceste probleme reduc șansele industriei europene de a concura la nivel global.
Instrumentele existente nu funcționează uniform
Parlamentul recunoaște că sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) a dus la o scădere a emisiilor în sectoarele acoperite cu 47%, dar atrage atenția că schimbările din piața energetică după invazia Ucrainei de către Rusia au transformat profund contextul. Trecerea de la gazul livrat prin conducte la gazul natural lichefiat, precum și lipsa de transparență în piața carbonului, afectează și mai mult competitivitatea industriilor grele.
Rezoluția constată că veniturile din ETS sunt folosite inegal între statele membre și nu sprijină în mod adecvat decarbonizarea industriilor care au nevoie de investiții consistente.
Birocrația și finanțarea fragmentată frânează investițiile
O altă problemă majoră semnalată este complexitatea procedurilor administrative și accesul dificil la finanțări europene. Parlamentul notează că finanțările sunt „complexe și fragmentate” și că acest lucru afectează mai ales întreprinderile mici și mijlocii. De asemenea, conceptul de „interes public major”, prevăzut în legislația UE, nu este suficient pentru a accelera proiectele care vizează atingerea obiectivelor climatice.
Tot în acest sens, este menționată lipsa investițiilor private, iar ajutorul de stat este prezentat ca soluție temporară, dar cu riscul de a adânci diferențele între state și de a distorsiona concurența pe piața unică.
Solicitări fără garanții pentru accelerarea tranziției
Parlamentul cere statelor membre să grăbească toate procesele de autorizare și conectare la rețea pentru proiectele de energie curată, în special în zonele îndepărtate. Totodată, solicită Comisiei să identifice noi soluții pentru a accelera decarbonizarea, dincolo de reglementările existente.
Se atrage atenția că electrificarea industriei va necesita investiții mari în rețele de transport, stocare, flexibilitate și distribuție. Se propune, printre altele, promovarea contractelor pe termen lung, precum acordurile de achiziție directă de energie și contractele pentru diferență, și se cere ca IMM-urile să beneficieze de garanții publice, inclusiv prin intermediul Băncii Europene de Investiții.
Gazul natural, o tranziție fără termen limită clar
Deși documentul afirmă că gazul natural ar trebui eliminat cât mai curând posibil, tot el recunoaște că unele sectoare nu pot renunța la acest combustibil pe termen scurt sau mediu. Parlamentul cere măsuri pentru atenuarea prețurilor ridicate la gaze, inclusiv prin agregarea cererii și achiziții comune, dar păstrează în același timp obiectivele de decarbonizare.
Comisia este invitată să dezvolte instrumente care să permită achiziționarea gazului la un cost redus și să realizeze o analiză a legăturii dintre piața gazelor și prețul carbonului în cadrul sistemului ETS.
Finanțare suplimentară și sprijin pentru tehnologii cu emisii reduse
Parlamentul solicită ca veniturile din ETS să fie folosite mai eficient de statele membre pentru susținerea tehnologiilor curate, cum ar fi captarea carbonului, hidrogenul cu emisii reduse și metodele eficiente energetic. În același timp, se propune completarea fondului InvestEU înainte de următorul buget european și utilizarea împrumuturilor nefolosite din Planul de Redresare pentru investiții în industria grea.
Documentul menționează că fondurile existente permit deja o anumită flexibilitate, dar o consideră insuficientă. Se cere extinderea sprijinului pentru industrii prin Fondul pentru Inovare, Facilități precum „Conectarea Europei – Energie” și Fondul pentru Competitivitate. De asemenea, se solicită dezvoltarea unui nou act legislativ – actul de accelerare a decarbonizării – care să simplifice procedurile pentru proiectele considerate strategice.
Materii prime, deșeuri și protecția resurselor europene
Rezoluția dedică o secțiune și problemelor legate de accesul la materii prime, în special cele considerate critice. Se afirmă că economia circulară trebuie îmbunătățită, inclusiv prin gestionarea mai bună a deșeurilor care conțin astfel de materiale și prin promovarea materiilor prime secundare.
Se cere stabilirea unei liste clare de materiale secundare strategice și introducerea unor măsuri de supraveghere a exporturilor, inclusiv posibilitatea restricționării exporturilor în caz de dezechilibru între cerere și ofertă. În plus, se insistă asupra aplicării riguroase a Regulamentului privind transferurile de deșeuri.
Concurența globală și măsuri de protecție
Parlamentul subliniază că industria europeană se confruntă cu o concurență neloială din partea țărilor terțe, inclusiv din cauza supracapacității subvenționate. Comisia este îndemnată să folosească toate instrumentele de apărare comercială disponibile și să propună o soluție permanentă până în 2026, anul în care expiră actualele măsuri de protecție pentru oțel.
Totodată, Parlamentul cere Comisiei să poarte discuții cu Statele Unite în legătură cu tarifele anunțate pentru importurile din UE, pentru a evita o eventuală escaladare a conflictelor comerciale.
Aplicarea CBAM și susținerea produselor europene
Parlamentul consideră că aplicarea eficientă a mecanismului CBAM – care taxează importurile în funcție de emisiile de carbon – este esențială pentru a preveni relocarea emisiilor și a proteja industria europeană. În același timp, se cere ca această măsură să țină cont de eliminarea treptată a alocărilor gratuite de certificate ETS, pentru a evita creșterea costurilor de producție.
Se propune și extinderea CBAM către alte sectoare și produse, dar doar după o analiză a impactului. Totodată, Parlamentul susține crearea unor piețe pentru produse europene circulare și curate, prin criterii non-preț în achizițiile publice, etichete voluntare și cerințe minime privind conținutul UE.
Tranziția justă, condiționarea sprijinului și recalificarea forței de muncă
În ceea ce privește efectele sociale ale tranziției, Parlamentul subliniază că transformarea industriilor grele nu va fi posibilă fără implicarea comunităților locale, a lucrătorilor și a partenerilor sociali. Se cere folosirea fondurilor europene – cum sunt Fondul pentru Tranziție Justă și Fondul de Coeziune – pentru susținerea regiunilor afectate și pentru dezvoltarea de programe de formare și recalificare profesională.
Sprijinul public trebuie, potrivit rezoluției, să fie condiționat de angajamente clare privind păstrarea locurilor de muncă și condițiile de muncă, precum și de evitarea relocării activităților în afara Uniunii. Inițiativa „Uniunea Competențelor” este menționată ca mijloc de corelare între cererea de pe piața muncii și competențele lucrătorilor.
Concluzie: Un document amplu, dar fără soluții structurale clare
Parlamentul European va transmite această rezoluție Comisiei, Consiliului și tuturor guvernelor și parlamentelor naționale din Uniune. Deși documentul identifică corect o serie de provocări și formulează numeroase solicitări, el nu oferă soluții clare pentru conflictele majore între obiectivele de competitivitate industrială și cele de mediu. Multe dintre propuneri se bazează pe mecanisme deja existente sau pe fonduri care nu sunt încă suficiente sau eficient accesibile. În lipsa unor termene ferme, a unui cadru legislativ coerent și a unei voințe comune reale, tranziția riscă să rămână, încă o dată, o promisiune întârziată.
CITEȘTE ȘI:
