Apele subterane din zonele de campie si in special din mediul rural sunt cele mai vulnerabile la poluarea cu nitrati, informeaza un comunicat din partea Administratiei Nationale “Apele Romane” (ANAR).
In perioada anilor 2004-2007, zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati reprezentau perimetrele a 251 de localitati din 34 de judete si 10 bazine hidrografice, ceea ce inseamna o suprafata de 1.217.147 ha (circa 8,20% din totalul suprafetei terenurilor agricole).
Pentru protejarea apelor impotriva poluarii cu nitrati (azotati) proveniti din surse agricole, Administratia Nationala “Apele Romane” (ANAR) va monitoriza calitatea apelor subterane si de suprafata.
De asemenea, vor fi supravegheate concentratiile de azotati din apele de suprafata si subterane in sectiunile de control si se va verifica starea de de eutrofizare (proces natural sau artificial de imbogatire cu materii organice si cu substante nutritive) a apelor dulci si costiere. Concentratia limita de nitrati in apa este 50 mg/l, avand in vedere standardele in vigoare.
Cauzele poluarii apelor cu azotati sunt multiple si au un caracter cumulativ. Una dintre sursele majore de poluare a apelor subterane cu azotati este spalarea permanenta a solului impregnat cu oxizi de azot de catre precipitatiile atmosferice si apa de la irigatii. O alta sursa de poluare cu aceste substante periculoase este apa de suprafata (rauri, lacuri) in care s-au evacuat ape uzate incarcate cu azotati.
Calitatea apelor de suprafata, insa, este mai buna. Potrivit ANAR, in rauri si lacuri exista putine cazuri de depasire a limitei concentratiilor de zotati in apa.
In prezent, „Codul de buna practica agricola” vizeaza reducerea poluarii cu nitrati si se aplica in zonele vulnerabile. Astfel in aceste zone se vor respecta perioadele si conditiile de aplicare a ingrasamintelor pe soluri foarte abrupte, moi, inundate, inghetate sau acoperite cu zapada si pe cele aflate in apropierea cursurilor de apa.
In ultimul timp s-a constatat o tendinta de scadere a influentei surselor de poluare asupra apelor, datorita reducerii semnificative in ultimii ani a volumului productiei industriale si al productiei agro-zootehnice, dar si prin punerea in practica a masurilor de epurare a apelor uzate. Cu toate acestea, calitatea apelor subterane a ramas inca necorespunzatoare datorita ritmului lent de autoepurare a acestora.
ANAR atrage atentia tuturor factorilor responsabili ca este necesar un management riguros al deseurilor si construirea, extinderea sau modernizarea statiilor de epurare a apelor uzate.
Poluarea panzei freatice, in special, este un fenomen aproape ireversibil si are consecinte grave asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apa potabila. Depoluarea surselor de apa din panza freatica este extrem de dificila daca nu chiar imposibila.
Foto: gardianul.ro
