Tensiunile social-politice din ultimul timp si, mai ales, instabilitatea deciziilor privind strategia energetica a Romaniei ar putea duce la o noua intarziere a inceperii constructiei reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Noii guvernanti ar putea lua in calcul chiar si o prelungire a termenului pana la care trebuia sa se incheie prima etapa, cea de preproiect, pentru a derula, intre timp, negocierile privind pastrarea sau reducerea participatiunii Romaniei in acest proiect.
Surse din domeniul nuclear au confirmat aceasta ipoteza pentru Curierul National, precizand ca este dificila derularea negocierilor, in actualul context politic.
"Este foarte posibil sa se aprobe extinderea termenului cu cateva luni, pentru ca, in paralel sa se poarte negocierile cu investitorii. Daca se iau in calcul si problemele de fond, precum majorarea capitalului sau diminuarea participatiei Nuclearelectrica in cadrul companiei de proiect, negocierile pot dura si 3 sau 4 luni, timp in care EnergoNuclear se dizolva, conform acordului investitorilor aflat in vigoare", au declarat sursele amintite.
Fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, a declarat vineri ca "in privinta reactoarelor 3 si 4 am intrat pe ultima linie de negocieri cu investitorii". "Nu cred ca vor exista schimbari de abordare, pentru ca este decizia Guvernului", a mai spus Videanu.
Constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda urmeaza sa se realizeze in doua etape, prima, cea de preproiect, urmand sa dureze 18 luni de la inregistrarea viitoarei societati comerciale, adica pana in septembrie 2010, iar cea de-a doua 6 ani.
Pe parcursul etapei de preproiect, s-au derulat activitati pregatitoare precum elaborarea unor specificatii tehnice si comerciale, cereri de oferta, documentatii de inginerie, finantarea unor lucrari de santier, avand un volum limitat, evaluarea ofertelor pentru contractorul general etc.
S-au dublat costurile
Bugetul alocat acestei prime etape este de 30 mil. euro. Pe parcursul acesteia, investitorii vor perfecta aranjamentele comerciale privind constructia celor doua unitati, exploatarea pe termen lung si modalitatile de finantare.
Nuclearelectrica si cei sase investitori, ArcelorMittal, CEZ, GdF-Suez, Enel, Iberdrola si RWE Power, au semnat, la 20 noiembrie 2008, Acordul Investitorilor pentru infiintarea companiei de proiect (SC EnergoNuclear SA) care va construi, pune in functiune si exploata Unitatile 3 si 4 de la CNE Cernavoda.
In urma negocierilor, s-a decis ca impartirea actiunilor intre partenerii de proiect sa fie astfel: Nuclearelectrica – 51%, CEZ – 9,15%, GdF-Suez – 9,15%, Enel – 9,15%, RWE Power – 9,15%, iar ArcelorMittal si Iberdrola, fiecare cate 6,2%. Unitatile 3 si 4 ar urma sa fie puse in functiune cel mai probabil in 2017. Costul initial al constructiei celor doua reactoare nucleare era de 2,3 miliarde de euro, dar s-a dublat la patru miliarde de euro.
Statul vrea sa vanda scump actiuni la EnergoNuclear
In urma cu o saptamana, surse guvernamentale anuntau ca, desi au luat in calcul reducerea participatiei statului in cadrul acestui proiect, Romania ar putea continua sa detina 51% dintre actiunile detinute la EnergoNuclear in cazul in care ceilalti parteneri nu vor veni cu oferte "deosebite, avantajoase pentru partea romana".
Videanu regreta ca nu s-au infiintat Electra si Hidroenergetica
Vineri, la sfarsitul mandatului, la mai bine de un an si jumatate de cand autoritatile incearca sa reorganizeze (fara succes) sectorul energetic, Adriean Videanu a opinat ca procesul de infiintare a celor doua companii din energie continua sa reprezinte o prioritate si ca regreta ca nu a putut realiza acest proiect in timp util.
Cele doua societati energetice nationale, Electra si Hidroenergetica, urmau sa fie infiintate la sfarsitul anului 2009, dar procesul nu a fost inca finalizat, printre motive fiind depunerea in instanta a unor contestatii de catre sindicate si firme. Electra ar urma sa fie formata din complexurile energetice Turceni, Rovinari si Craiova cu sucursalele sale, Nuclearelectrica, sucursalele Hidroelectrica din Ramnicu-Valcea, Sibiu si Targu-Jiu, filiala Hidroserv din cadrul Hidroelectrica si Societatea Nationala a Lignitului Oltenia.
Dupa procesele de divizare si fuziune, Hidroelectrica se desfiinteaza. Hidroenergetica va fi infiintata prin fuziunea filialelor Electrocentrale Deva si Electrocentrale Bucuresti din cadrul Termoelectrica si va avea in structura sucursala Paroseni si Termoserv Paroseni din Termoelectrica, filialele Hidroelectrica din Bistrita, Buzau, Cluj, Curtea de Arges, Hateg, Portile de Fier, Oradea, Sebes si Slatina, precum si parti din Compania Nationala a Huilei, care se divizeaza.
