De ce este necesară o pădure urbană în zona fostelor Sere Militari

Unul din proiectele inițiate de membrii asociației Inițiativa Prelungirea Ghencea este înființarea unui parc public pe terenul liber din zona fostelor Sere Militari, teren care aparține statului român. Parcul – pădure poate fi creat chiar și cu resurse financiare reduse având în vedere vegetația deja existentă, posibilitatea etapizării proiectului și susținerea comunității locale. Spațiul verde public este o necesitate atât pentru locuitorii din zonă, cât și pentru cei din Drumul Taberei și chiar din Cartierul Militari, care au la dispozitie un singur parc – Parcul Drumul Taberei – sufocat de aglomerația din zonă.

Sursa foto: Asociația Inițiativa Prelungirea Ghencea

De ce fostele Sere Militari?

Zona este o oază de verdeață în acest moment. În ultimii 30 de ani aici s-a creat un adevărat ecosistem natural în care trăiesc fazani, iepuri și vulpi. Potrivit reprezentanților asociației, zona este afectată de dezvoltarea urbană haotică, unde s-au eliberat autorizații de construcție în baza unor viitoare proiecte de infrastructură de transport, ingnorându-se realitatea dureroasă din teren.

Asociatia Inițiativa Prelungirea Ghencea a realizat o serie de demersuri înca din anul 2015, când a adresat primele soliciări de informații către Primăria Sectorului 6, Primăria Municipiului București (PMB) și Administrația Domeniilor Statului (ADS).

Astfel, în data de 13 octombrie 2015, asociația a depus o petiție colectivă pentru înfiintarea unui parc public de minim 10 ha pe terenul disponibil al fostelor Sere Militari din Prelungirea Ghencea nr. 238, sector 6, semnată de peste 500 de cetățeni și trimisă către Primăria Sector 6, PMB și ADS. La acea vreme, din răspunsurile primite, cel puțin la nivel declarativ, exista o disponibilitate din partea autoritilor pentru realizarea acestui parc public, însă susținerea a rămas doar la nivel declarativ.

În argumentarea petiției precizam că cele mai apropiate parcuri din zonă se află la o distanță de 30 de minute de mers pe jos, parcul ANL Brancuși, în suprafață de 1 ha, respectiv 60 de minute de mers pe jos, Parcul Drumul Taberei, în suprafață de 10 ha. La acea vreme, în Sectorul 6 erau doar 17,71 mp spațiu verde/locuitor, cu mult sub normele europene de 26 mp/locuitor. De asemenea, dupa anii ‘90, în București nu au mai fost realizate parcuri mari, iar spațiul verde a continuat să se reducă. Pe terenul precizat există la acest moment vegetație, inclusiv arbori, ceea ce ajută la transformarea zonei în parc public, reducând investiția necesară. În plus, problema calității aerului din București este una generalizata (…) Dovezi privind calitatea precara a aerului primim și noi, cetățenii din zonă, zilnic prin intermediul senzorilor Airly instalați chiar în Prelungirea Ghencea. Zilnic înregistrăm depășiri are cotelor normale, fapt ce ne îngrijorează. Traficul greu din zona, nenumăratele șantiere de construcții prost administrate, terenurile virane abandonate, drumul principal neamenajat, de pe care se ridică praf, gunoaiele din zonă, precum și proximitatea CET Vest sunt factori ce contribuie la poluarea masivă din zonă și care justifică necesitatea unui spațiu verde amenajat”, spun reprezentanții Asociației Inițativa Prelungirea Ghencea.

Prin labiritul birocrației

Primul impediment de trecut pentru realizarea proiectului propus era obținerea terenului disponibil, iar reprezentanții asociației au aflat că trebuia făcuta rezilierea contractului de concesiune realizat între ADS și SC Milser SRL. Prin acel contract firma respectivă primea în concesiune aproximativ 80 de ha, la un preț de numai 20 lei/ha. Dincolo de erorile privind suprafața concesionă, din răspunsul oficial primit din partea ADS, se întelegea obstacol a fost depășit prin rezilierea contractului în data de 16 decembrie 2015. În februarie 2016 aceeași petiție a ajuns și pe masa Ministerului Mediului, în speranța unui răspuns pozitiv.

După patru ani lucrurile erau în același punct de unde au început. Niciun demers nu s-a realizat de către institutiile publice pentru trecerea terenurilor din proprietatea privata a statului în proprietatea publică a municipiului Bucuresti. Astfel că, în 2019 a fost demarată o nouă petiție, de data aceasta online, care, pana la acest moment, a reușit să strângă peste 5.200 de semnături.

VEZI PETIȚIA AICI 

A urmat o altă serie de cereri de informații publice, întâlniri cu reprezentanții PMB pentru susținerea acestui proiect. Astfel, în februarie 2020, CGMB a emis o hotărâre prin care urma să realizeze demersuri pentru intrarea în posesie a terenului necesar pentru parcul public. Hotărârea a fost însă dată în anulare de către Prefectul Bucureștiului, fiind declarată ilegal deoarece nu era identificat clar terenul necesar și nici situația juridică a acestuia. Astfel, toate eforturile depuse până acum nu pot avea succes în lipsa intabulării terenului respectiv, sarcina ce cade asupra administratorului terenului, respectiv ADS.

După alegerile locale, am mers către noul primar al Sectorului 6. Și acesta și-a arătat susținerea față de proiect care, însă, s-a pierdut la scurt timp (…) Suntem prinși într-un cerc vicios. Nu putem înainta fără identificarea terenurilor, iar ADS nu dorește realizarea cadastrului terenului fostelor Sere Militari, pe care îl administrează, sub pretextul unui viitor presupus proiect național de cadastru. Între timp parcele mai mici și mai mari dispar din proprietatea statului în urma diverselor retrocedări. Un lucru e cert, făra intabulare, terenul nu poate fi înstrăinat. Se pare că nu există o viziune a autorităților publice pentru creșterea calității vieții cetățenilor sau pentru ocrotirea spațiilor verzi existente, ci doar o nepăsare cruntă sau interese ascunse. Terenul continuă să fie lăsat în paragină, și mai mult decât atât, suprafața vitrată și structurile de metal aferente serelor au dispărut și ele urmă în timp. Ce se ascunde în spatele acestor terenuri, de fapt? Pentru cine păstrează ADS terenul statului?

[box type=”shadow” ]

Conform OCPI (vezi harta n.red.), există parcele din acest teren, deja intabulate (marcate cu galben), pentru care s-au putut identifica și proprietarii. Printre aceștia se numără și persoane politice binecunoscute care au făcut tranzacții de răsunet în zona discutată.

[/box]

spot_img

Ultimele știri