Plantatia de castani din Tismana este pusa in pericol din cauza unui parazit. Potrivit reprezentantilor de la Ocolul Silvic, mai bine de jumatate din specia castanului comestibil s-a uscat din cauza unei ciuperci daunatoare.
Zona Tismana, din judetul Gorj, este renumita pentru plantatile de castani comestibili ce se intind pe o suprafata de peste 100 de hectare, cei mai multi arbori avand mai bine de 60 de ani. Aflata la doar cateva minute de sediul Ocolului Silvic din Tismana, padurea de castani Eroni, cea mai compacta si densa, este un loc de atractie pentru turisti.
Declarata monument al naturii, ea se intinde pe o suprafata de 40 de hectare si asigura o productie intre 30 si 65 tone de fructe pe an. In padurile de castani de pe dealurile Eroni si Pocruia exista si exemplare de dimensiuni foarte mari, plantate probabil in vremea lui Nicodim (secolul al XIV-lea), ctitorul manastirii Tismana, sau imediat dupa aceea. Mai multe exemplare masoara pe circumferinta intre sase si opt metri, iar unul a carui circumferinta depasea 10 m s-a prabusit, putred, in 1985, dupa o existenta de circa 600 ani.
In urma cu noua ani, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS) Bucuresti a introdus in cultura, si in aceasta zona, castani comestibili din strainatate. Ulterior s-a constatat ca acesti arbori au fost infestati cu ciuperca Cryphonectria parasitica.
In termeni populari, boala se numeste cancerul de scoarta. Preocuparile privind problemele de sanatate ale castanului comestibil au inceput in urma cu sase ani, cand reprezentanti ai Agentiei pentru Protectia Mediului Gorj, impreuna cu cercetatori de la ICAS Brasov si cu specialisti din cadrul Directiei Silvice au luat primele masuri de identificare a zonelor afectate de ciuperca daunatoare.
Ciuperca se inmulteste foarte repede
Ciuperca ataca violent trunchiul si ramurile arboretelor, fapt care conduce la uscarea zonei superioare a locului afectat. Suprafata cuprinsa de ciuperca se usuca, moare, scoarta se desprinde si cade. Respectivul parazit se inmulteste foarte repede, indiferent de anotimp, rezultand un numar mare de spori care sunt raspanditi prin vant, insecte si ploaie.
„La un moment dat ne-am trezit ca incep sa se usuce castanii. La inceput nu ne-am dat seama care ar putea fi cauza. De cand lucrez aici nu am mai intalnit asa ceva. Este pacat ca se usuca vazand cu ochii. Este posibil sa dispara si arborii sanatosi care au mai ramas. Noi i-am taiat pe cei uscati si i-am ars in scopul diminuarii surselor de infectie. Apoi am plantat puieti in locul celor pe care i-am taiat“, spune Alexandru Grecescu, sef District Tismana, in cadrul Ocolului Silvic.
Cu putin timp in urma a fost afectat si singurul arbore declarat ca monument al naturii. Copacul este batran de aproape 140 de ani si masoara doi metri in circumferinta. „Pe vremuri mergeam de drag prin plantatia de castani. Padurea era deasa, acum totul s-a rarit, nici castane nu prea mai sunt. Se distruge totul, trebuie sa se faca ceva urgent ca astfel ii pierdem si pe cei care mai sunt“, ne spune Floarea Manoila, de 67 de ani, o localnica din Tismana.
Interventia rapida ar putea salva plantatia
Deoarece ciuperca nu raspunde la tratamentul chimioterapeutic, experienta europeana a demostrat ca exista posibilitatea ca ciuperca sa fie inlaturata, conditia fiind ca interventia sa fie rapida, luandu-se imediat masurile de combatere ce constau in lucrari horticole si silvo-culturale, de igienizare a castanisurilor precum si tratamentul biologic adecvat. In prezent, Agentia pentru Protectia Mediului Gorj elaboreaza un proiect, cu finantare europeana, pentru refacerea padurilor de castani.
„Proiectul implica o ampla activitate, multa logistica si costuri mari. Deocamdata nu stim exact cati bani ne-ar trebui pentru insanatosirea speciei. In momentul de fata, suntem in faza de elaborare a proiectului“, a declarat Elisabeta Juveloiu, sef Implementare Politici de Mediu din cadrul APM Gorj. Prin acest proiect se urmareste si plantarea cu snepeni in zonele alpine. „Aceasta specie de snepeni a fost defrisata din cauza pasunatului. Diminuarea numarului copacilor ar putea provoca alunecari de teren“, a precizat Cosmin Calma, consilier in cadrul APM Gorj.
Castanele, sursa de proteine
Fructele de castan contin substante proteice, amidon si ulei gras, constituind un bun aliment cu gust foarte placut. Ele se consuma coapte, fierte sau sub forma de piure in diverse combinatii cu produse de cofetarie.
Specie adusa de Nicodim de pe muntele Athos din Grecia, castanul comestibil, datorita multiplelor lui intrebuintari, se gaseste raspandit si in alte zone ale tarii. Pe vremuri, localnicii din zona scoteau profit bun din comercializarea fructelor acestor pomi.
