Avertizarile de acum doua secole legate de pericolul cresterilor de temperatura se adeveresc. Efectele au inceput sa se resimta deja. Caldura din ultimii ani, dar si uraganele puternice confirma primele ipoteze ale cercetatorilor cu privire la schimbarile climatice.
Toate statele lumii sunt angrenate intr-o ampla discutie pe tema unui subiect ce ridica inca semne de intrebare in mintea multor oameni. Unii refuza chiar sa vada fenomenul incalzirii globale ca pe o evidenta stiintifica si ajung s-o incadreze in randul ideologiilor de ordin religios. Istoria stiintifica a incalzirii globale insa a inceput cu aproape doua secole in urma.
In 1824, fizicianul francez Joseph Fourier a fost cel care a folosit analogia efectului de sera pentru a arata cum atmosfera poate influenta temperaturile pe Pamant. Prima sugestie cum ca activitatile umane contribuie la schimbarile climatice ii apartine chimistului suedez Svante Arrhenius, la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Descoperirile n-au influentat opinia publica la momentul respectiv, dar au contribuit decisiv la politicile de mediu din secolul urmator. In 1975 a fost folosita pentru prima data sintagma „incalzire gloabla“. S-au semnat apoi protocoale pentru schimbarile climatice si s-au infiintat institutii internationale care sa studieze efectele fenomenului. In ultimele doua decenii insa, isteria a inceput cu adevarat, mai ales dupa anii in care conditiile meteo extreme au facut mii de victime umane.
Eveniment international important
Cea mai mare conferinta internationala de mediu din ultimii zece ani va avea loc incepand cu 7 decembrie anul acesta. Acolo ar trebui sa se decida cata poluare poate emite fiecare stat in parte si cat de „verde“ ar trebui sa fie lumea de dupa 2012. Noul tratat va inlocui Protocolul de la Kyoto, semnat in 1997, ce prevede ca tarile semnatare sa-si reduca emisiile de dioxid de carbon cu 5% fata de 1990. In acest sens, liderii lumii s-au asezat la masa negocierilor doi ani de zile.
Au pus cap la cap strategii, politici, dar n-au ajuns la mare rezultat. Statele sarace isi sustin in continuare nevinovatia cu privire la provocarea incalzirii globale si spun ca responsabile pentru toata poluarea sunt tarile bogate, cele care s-au „ridicat“ ani la rand tocmai printr-o industrie nociva. Prin urmare, ele sa plateasca.
Ba mai mult, sa plateasca si pentru cele sarace, prin transfer de tehnologie, tocmai pentru a nu le ingradi dreptul de-a merge mai departe si de-a se dezvolta. Divergentele dintre state l-au adus pe Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, sa spuna, cu numai doua luni in urma, ca negocierile si noul tratat, ce ar trebui semnat la Copenhaga, sunt „foarte aproape de un impas“. In plus, in ultima vreme s-a ajuns la concluzia ca, pentru a fi trasat un acord, ar mai fi nevoie de inca un an de zile de negocieri. Statele Unite ale Americii, tara din topul poluatorilor, a refuzat, in frunte cu George W. Bush, prevederile vechiului tratat, este acum presata sa schimbe macazul.
Conditii meteo extreme
Specialistii au atras atentia ca efectele incalzirii globale se manifesta prin conditii meteorologice extreme: calduri excesive, inundatii severe, dar si uragane violente. In ultimii ani, populatia globului s-a confruntat cu toate situatiile. In 1998, s-a inregistrat cel mai cald an din istorie. Atunci, efectele incalzirii globale au fost coroborate cu cele ale fenomenului ce are loc recurent, El Nino, care aduce valuri de calduri la nivelul intregii planete.
Canicula din vara anului 2003 a ucis zeci de mii de europeni. Pe de alta parte, peste ocean, furtunile violente au facut ravagii. Uraganul Katrina, din 2005, a provocat pagube materiale, dar mai ales pierderi de vieti omenesti in orasul New Orleans, din Statele Unite ale Americii. In acele conditii au murit aproximativ 2.000 de oameni.
Nici continetul asiatic nu a fost ocolit de efectele schimbarilor climatice. Zeci de mii de oameni au murit numai anul trecut dupa trecerea vijelioasa a ciclonului Nargis, in Birmania (Myanmar).
Anul acesta, atat SUA, cat si Europa s-au confruntat cu incendii de padure, izbucnite pe fondul temperaturilor extrem de ridicate.
