Palatul Parlamentului, a doua cladire ca marime din lume, foloseste instalatii rudimentare si energofage pentru climatizarea incaperilor. Instalatia de Ventilatie si Frig, oprita din 2007, se afla acum in proces de retehnologizare pentru reducerea consumului de apa si de energie.
Parlamentul European a votat anul acesta ca noile cladiri ce vor fi construite dupa 2018 sa-si produca singure energia prin instalarea de panouri solare sau prin izolarea termica a peretilor.
Cea mai mare cladire din Romania, a doua ca marime de pe glob, Palatul Parlamentului, care este si cel mai „lacom“ consumator de resurse din Bucuresti va intra, in curand, dupa cum spun deputatii, intr-un amplu proces de „inverzire“.
Pentru a putea raspunde standardelor unei institutii ecologice, Palatul Parlamentului trebuie sa faca economie atat la energia electrica si termica, cat si la apa potabila.
In acest sens, reprezentantii Camerei Deputatilor au initiat doua proiecte care se afla in derulare: „Parlamentul Verde“ si „Palatul Parlamentului, Cladire 0 Energie“.
Pierderi de apa pe conducte
La Palatul Parlamentului insa, consumul anual de apa depaseste 500.000 de metri cubi, „echivalentul unui oras mic din Romania“, dupa cum spune Sulfina Barbu, presedintele Comisiei de administratie si mediu din Camera Deputatilor. Deputatii spun ca una dintre cauzele pentru aceasta situatie tine de infrastructura deficitara ce strabate subsolurile fostei Case dorite de Ceausescu pentru „Popor“.
Cladirea este traversata de 150 de kilometri de conducte ce sunt foarte vechi si incarcate de calcar, ceea ce duce la pierderi semnificative. „Consumul de apa potabila din 2004 comparativ cu 2008 a crescut de noua ori. Jumatate din reteaua imobilului este defecta si prezinta pierderi, iar partea de securizare are deficiente“, ne-a spus Alexandru Tanase, directorul Departamentului Tehnic de la Camera Deputatilor.
Numai 10,5 kilometri de conducte au suportat remedieri. Anul trecut, Palatul Parlamentului a consumat 575.000 de metri cubi de apa, iar anul acesta consumul va ajunge la 550.000 de metri cubi, doar in cazul in care s-ar opera remedieri la reteaua de conducte. In ceea ce priveste costurile pentru apa consumata, acestea s-au ridicat in 2008 la 1,7 milioane de lei.
Instalatia functioneaza cu freon toxic
Pe de alta parte, Centrala de climatizare este oprita de la sfarsitul anului 2007, ceea ce inseamna o economie importanta la apa. De fapt, cea mai mare instalatie consumatoare de apa de la fosta Casa a Poporului este tocmai Centrala de Ventilatie si Frig, un mastodont anacronic si energofag, ce acopera aproximativ 5.000 de metri patrati de echipamente.
Aceasta deserveste, conform proiectului intial, doua etaje ale institutiei.
Masinaria a fost instalata in anul 1988 si amplasata undeva in subsolul cladirii. „In momentul acesta mai functioneaza doar ventilatia. Cand mergea insa si Centrala de frig, aceasta consuma 1.000 de metri cubi de apa in fiecare zi“, spun reprezentantii directiei tehnice.
Explicatia este urmatoarea: centrala absoarbe apa, o foloseste pentru tratarea aerului, iar surplusul este pastrat ¬intr-un rezervor de apa, industrial, fiind folosit, de exemplu, la udarea plantelor. Apa necesara functionarii instalatiei era preluata din sistemul de alimentare cu apa potabila al Bucurestiului, respectiv de la Apa Nova.
Prin urmare, instalatia de frig de la Camera Deputatilor consuma aproximativ un milion de litri de apa pe zi, respectiv, 365 de milioane de litri de apa pe an. Epsica Chiru, directorul general adjunct de la Apa Nova, ne-a spus ca un bucurestean consuma, pe zi, 190 de litri de apa.
Aceasta inseamna ca instalatia de climatizare de la Parlament consuma in fiecare an tot atata apa cat consuma 5.300 de locuitori ai Capitalei, anual. Masinaria mai are o problema ce nu concorda cu noile reguli de protectie a mediului: functioneaza cu freon, substanta interzisa prin Protocolul de la Kyoto, pentru ca este daunator stratului de ozon.
„Consuma sute de kilograme de freon toxic fie ca merge, fie ca sta. Instalatia nu functioneaza cu freon ecologic. Daca ar fi functionat, o adaptam“, a explicat Alexandru Tanase.
Consumul trebuie redus
Tocmai pentru a reduce consumul, Centrala de Frig a fost oprita in 2007, iar acum se afla in proces de retehnologizare. „Aceasta nu va fi inlocuita, ci adaptata, fapt ce va duce la importante reduceri ale consumului de apa si de energie, dar si la diminuarea amprentei de carbon. Vor fi inlocuite doar cele cinci masini de frig. Tevile si instalatia de ventilatie raman aceleasi“, au spus reprezentantii directiei tehnice de la Camera.
Adaptarea Centralei de Ventilatie si Frig va duce la o reducere de aproximativ 30% in 2010. Lucrarile vor fi finalizate la sfarsitul anului 2009, procesul de adaptare a centralei aflandu-se acum in procedura de achizitie publica. Nu se stie deocamdata la ce suma se va ridica investitia. In momentul acesta, incaperile unde deputatii isi desfasoara activitatea sunt doar ventilate, nu si racite.
„La ora 2.00 noaptea, cand stiintific s-a constatat ca e cea mai joasa temperatura, noi pornim instalatia de aer proaspat“, a explicat Dinu Zamfirescu, unul dintre angajatii care lucreaza la instalatie. Dinu Zamfirescu a fost unul dintre cei carora, pentru ridicarea Casei lui Ceausescu, i-a fost daramata proprietatea. Ironia sortii face ca el sa lucreze astazi tocmai acolo. Zamfirescu mai are o misiune zilnica la departamentul tehnic. In fiecare dimineata ia incaperile Palatului la rand si le verifica temperatura ambientala cu un aparat portabil.
