Rezervatia Delta Dunarii este pazita de 38 de agenti ecologici, prea putini ca sa faca fata braconierilor, care folosesc de multe ori curentul electric. Mult-trambitata Politie a Deltei, menita sa starpeasca braconajul din rezervatie, se rezuma in continuare la cativa oameni si la dotari insuficiente.
„As da bani de la mine, daca as avea, ca sa fac meseria asta. De fapt, nici nu o privesc ca pe o meserie, ci ca pe o datorie fata de aceste locuri minunate“, spune Nicu Axentiev, agent ecolog cu functie de inspector in cadrul Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD).
Pazitor al rezervatiei de foarte multi ani, Nicu Axentiev a simtit „chemarea“ Deltei inca de mic. „Am copilarit pe balta, prin Sfantu Gheorghe, am crescut pe balta.
Mai apoi, cand am avut familia mea, plecam mereu cu sotia si copilul in excursii prin toata delta, o cunosc ca pe palma mea. Am intalnit oameni la fel de indragostiti de natura, dar si foarte multa nesimtire, nepasare“, povesteste Axentiev.
Obiective imposibile
Revenind la indatoririle pe care le presupune meseria, inspectorul din Delta spune ca fiecare agent trebuie sa supravegheze o suprafata de 60.000 de hectare, iar, tinand cont de dotarile avute la dispozitie, obiectivul este imposibil de atins.
In timp ce braconierii dispun de motoare de 150-200 de cai-putere,¬ agentii au la dispozitie ambarcatiuni de 15-20 de cai-putere. „Ne saluta din mers cu gura pana la urechi. N-ai cum sa te duci noaptea sa-i prinzi, ca nici nu apuci sa te apropii de ei, ca au zburat. Cred ca braconierii afla si cand nu avem cota de benzina“, spune un alt agent din rezervatie.
Majoritatea celor care lucreaza ca paznici in ARBDD sunt oameni ai Deltei, nascuti si crescuti pe balta. Ei sunt cei care-i stiu cel mai bine pe cei aflati si de cealalta parte a baricadei. Tot Nicu Axentiev ne vorbeste si despre pericolele ce-i pandesc pe agenti la fiecare pas.
„Nu e periculos, e foarte periculos. E chiar ca in Vestul Salbatic. Pot sa te astepte pe un canal si sa dispari pentru totdeauna, bagat sub un plaur. Eu am avut noroc, eram cu un coleg cand am fost surprinsi de un grup de braconieri. Am primit o vasla in cap si m-am trezit la spital. Dumnezeu a vrut sa traiesc. Aveam o crapatura de sase centimetri in cap. Am stat prin spitale, prin tribunale. Iar cel care m-a lovit a scapat, pentru ca nu a fost gasita vasla cu care m-a lovit“, spune Axentiev.
„Electricienii“ au distrus Delta
Sunt si pescari care colaboreaza cu agentii ARBDD, inamicul comun fiind braconajul electric. „Astia au distrus Delta si pestele, au curentat peste tot. Baga firele in apa, dau drumul la curent si zapacesc tot pestele. Astia au distrus tot si ne lasa si pe noi fara peste“, spune Gabi Sidorencu, pescar din Sfantu Gheorghe.
„Electricienii“ sunt greu de prins. Mult mai greu e sa fie probata infractiunea pentru ca, atunci cand simt ca pot fi prinsi, arunca aparatul in apa si astfel dispare corpul delict. „Toti ii stiu, dar cu greu accepta sa dea informatii. Mai prind pe cate unii cu tipari sau in zone dubioase si, de teama, mai scapa informatii, dar apoi se suna intre ei, cum am plecat cu barca de la mal, e ca telefonul fara fir.
Noaptea, daca te apropii de barci, vezi cum sar sturionii in apa, de zici ca se arunca singuri. Ar trebui aparatura de filmat cu infrarosii, barci cu motoare mari, dar e criza“, mai spune Axentiev.
Tot in contextul economic actual gaseste Axentiev explicatia si pentru salariile agentilor din Delta, care primesc lunar intre 750 si 1.200 de lei. Pe langa activitatile de combatere a braconajului, ei trebuie sa supravegheze traseele trusitice, sa verifice autorizatiile si, mai nou, sa incaseze taxa de acces.
„Pe mine ma incranceneaza lupta asta pentru natura si strang din dinti cand vorbesc de salariu. Multi insa nu rezista, rad rudele de ei“, povesteste cu naduf agentul din Delta. Axentiev nu este prea increzator nici cand vine vorba despre suplimentarea paznicilor Deltei.
„Suntem putini, slab dotati si huliti de toti pentru ca reprezentam legea intr-o zona de jungla. Aici, oamenii sunt condusi de foame, cred ca esti pus de stat sa le iei painea de la gura“, incheie Nicu Axentiev.
„Pe hartie avem 57 de agenti, in realitate sunt 38“
Guvernatorul ARBDD, Grigore Baboianu, recunoaste problemele acute din rezervatie. „Delta del Po, din Italia, desi are o suprafata mult mai mica decat Delta Dunarii, are de zece ori mai multi agenti ecologici decat avem noi“, spune Baboianu. Potrivit acestuia, in 2005, Banca Mondiala a acordat Romaniei un imprumut nerambursabil de 4,5 milioane de dolari, ce au putut fi accesati in perioada 1996-2000.
„Expertii Bancii ne-au avertizat ca in acest timp numarul angajatilor care se ocupa de supravegherea Deltei ar trebui sa ajunga la 125, dar am ajuns in 2009 si avem doar 38 de agenti. In 2000-2001 am dat afara peste 70 de agenti, din cauza deciziei Guvernului referitoare la reducerea bugetara cu 30% . De anul trecut, pe hartie avem 57 de agenti, insa in realitate sunt tot 38 pentru ca posturile au fost blocate“, mai spune guvernatorul.
In opinia lui, Delta va dispune de tot ce are nevoie numai atunci cand va face obiectul unui program interministerial. „Am cerut Ministerul Mediului sa suplimenteze fondurile pentru combustibilul ambarcatiunilor folosite in monitorizarea Deltei, insa n-am primit niciun raspuns. Delta a devenit un brand puternic, insa neconfirmat,pentru ca nu se investeste in el“, conchide Baboianu.
