Presedintele Fondului pentru Mediu sustine ca pot fi gasiti bani pentru rascumpararea ambalajelor si finantarea fabricilor de tocat PET-uri. Presedintele Administratiei Fondului pentru Mediu, Vlad Marcoci, considera ca strangerea si tocarea PET-urilor ar putea sa aduca bani la bugetul de stat.
„Adevarul“: Rascumpararea PET-urilor poate fi o solutie pentru a scapa de invazia plasticului?
Vlad Marcoci: Initiativa legislativa, luata de domnul deputat Iulian Iancu in urma cu un an, cat si campania pentru rascumpararea PET-urilor, lansata de cotidianul „Adevarul” reprezinta o varianta pentru a scapa de sticlele goale din plastic, aruncate peste tot. Dar trebuie sa ne gandim bine care ar putea fi costurile si profitul acestui proiect.
Este eficienta colectarea selectiva a deseurilor?
Este un pas, dar lucrurile se pun la punct in ani de zile. Important este insa ca aceste containere speciale sa fie la indemana oamenilor. La Piatra Neamt, de exemplu, unde este implementat un proiect de colectare selectiva, cu fonduri PHARE, containerele se afla in fata fiecarui bloc, iar eficienta acestui sistem este maxima. Problemele cele mai mari insa, legate de colectarea selectiva a deseurilor, le avem in mediul rural.
„Buy-backul“ pentru sticlele din plastic ar putea sa functioneze in paralel cu colectarea selectiva?
Rascumpararea PET-urilor poate functiona in paralel cu sistemul de colectare selectiva, iar metoda actuala nu trebuie sa ramana unicul mijloc de a strange deseurile din plastic. Scopul nostru este sa scapam cat mai repede de deseurile din ambalaje, sa le reciclam si sa le valorificam.
Ce varianta considerati ca este mai eficienta pentru strangerea sticlelor din plastic: cointeresarea materiala sau amenzile?
Consider ca trebuie aplicate ambele solutii. Trebuie sa-i oferi omului posibilitatea sa scape de aceste deseuri si sa castige chiar si niste bani, dar daca, in momentul in care-i pui la dispozitie aceasta cale, el o ignora, trebuie sa-l amendezi. Putem scapa de PET-uri si prin cointeresare materiala, dar si cu parul, daca oamenii nu inteleg ca trebuie sa nu mai lase in urma lor gunoaie ce se degradeaza in sute de ani.
Poate finanta Administratia Fondului pentru Mediu „buy-backul” pentru PET-uri?
Bugetul Fondului pentru Mediu este deja aprobat pentru acest an, dar consider ca „buy-backul” este o solutie si, personal, o sustin, dar toate programele se realizeaza cu bani. Acest sistem de rascumparare trebuie insa adoptat de cineva care sa aiba si profit, pentru ca nu poate fi vorba despre voluntariat.
Iar daca proiectul se dovedeste profitabil, vor fi destui dispusi sa-l desfasoare, iar statul poate veni in sprijinul celor interesati prin bani alocati de la Fondul pentru Mediu. Automatele pentru PET-uri, ce vor fi instalate in supermarketuri, pot fi finantate, de exemplu, de stat. Dar tot acest sistem trebuie gandit integral si eficient.
In cat timp ar putea fi implementat proiectul ce prevede rascumpararea sticlelor din plastic?
Toate lucrurile se invartesc in jurul banilor si trebuie sa ne gandim bine daca aceasta activitate ar putea fi profitabila. Dar daca proiectul va fi propus si aprobat la nivel de minister, el ar putea fi implementat pe baza bugetului de anul viitor. Deocamdata insa, trebuie parcurse mai multe etape, cum ar fi elaborarea Ghidului pentru gestionarea deseurilor, ce ar putea avea un subcapitol cu privire la gestionarea PET-urilor. De-abia dupa ce vor fi facuti acesti pasi, vom putea vedea daca finantam presele ori automatele pentru compactarea PET-urilor.
Fabricile de tocare a PET-urilor ar putea primi bani de Fondul pentru Mediu?
Cu siguranta. Daca va aparea o lege in acest sens, care sa sustina „buy-backul” pentru sticlele din plastic, trebuie sa ne gandim si ce se va intampla cu ele dupa ce vor fi colectate. In prezent, in Romania functioneaza cateva astfel de fabrici, dar numarul lor va trebui sa creasca in momentul in care cantitatea de PET-uri va fi mai mare. Aceste fabrici de tocare pot fi finantate din taxa pe pungile din plastic sau ecotaxa.
Exista in acest moment cereri de finantare pentru astfel de fabrici?
Nu au cum sa existe cereri pana cand nu vom vedea ce proiecte vom putea finanta. In momentul in care vom afla acest lucru, aceste fabrici vor fi luate in calcul pentru finantare, deoarece pot dezvolta activitati economice ce genereaza profit, cat si noi locuri de munca. Iar profitul lor inseamna bani adusi la bugetul de stat, asta pe langa faptul ca elimina prin tocare PET-urile ce sufoca natura.
Pierde mai multi bani Romania daca investeste in mediu sau daca plateste amenzi la Bruxelles?
Amenzile curg fara oprire din momentul in care incep sa fie aplicate de Comisia Europeana si nu se sting decat daca ne indeplinim tintele asumate. Bineinteles ca nu trebuie sa ajungem in situatia in care sa platim amenzi, ci trebuie sa grabim colectarea deseurilor sau inchiderea gropilor de gunoi. Este de preferat sa strangem cat mai repede mormanele de PET-uri sau orice alt tip de deseuri din ambalaje, decat sa ajungem in situatia in care o sa fim trasi la raspundere si amendati zdravan de Uniunea Europeana.
