Mai mult de 5 miliarde de oameni ar putea avea acces redus la apă din cauza schimbărilor climatice, a creșterii cererii și a poluării rezervelor, conform ultimului raport ONU privind statutul resurselor de apă.
Între 4.8 miliarde și 5.7 miliarde de oameni vor trăi în zone care au deficit de apă cel puțin o lună din an până în 2050, față de 3.6 miliarde de oameni afectați în prezent.
Conform raportului, oamenii folosesc în jur de 4,600 kilometri cubi de apă anual, utilizând 70% pentru agricultură, 20% în industrie și 10% în gospodării. Cererea globală de apă a crescut de șase ori în ultimii 100 de ani și continuă să se mărească cu 1% în fiecare an, punând presiune pe resursele globale de apă.
Conform autorilor raportului, secetele sunt cea mai mare amenințare a schimbărilor climatice. Cele mai vulnerabile la secete sunt regiuni din Europa de sud, Mexic, vestul Americii de Sud, China, Australia și Africa de Sud, unde cantitatea de precipitații va scădea iar numărul de zile caniculare va crește.
Deteriorarea calității apei este o altă problemă majoră pentru resursele de apă care se va accentua în următoarele decenii, punând în pericol sănătatea umană, mediul și dezvoltarea durabilă. Poluarea s-a agravat în aproape toate râurile din Africa, Asia și America Latină, în special din cauza deșeurilor provenite din agricultură. Nutrienții din fertilizatori și alte agrochimicale care ajung în sursele de apă cauzează dezvoltarea bacteriilor patogene și sufocă algele.
Sute de alte substanțe chimice toxice ajung în apă. Orașele și activitățile industriale sunt principalele surse: în jur de 80% din deșeurile industriale și municipale sunt evacuate în sursele de apă fără să fie tratate.
Soluții verzi pentru gestionarea resurselor de apă
Gilbert Houngbo, președintele UN Water, a subliniat importanța dezvoltării unor noi moduri de gestionare a resurselor de apă care să lucreze cu natura, nu împotriva ei.
„De prea mult timp, lumea s-a orientat mai întâi către clădiri ridicate de mâna omului, sau infrastructuri «gri», pentru a îmbunătăți gestionarea resurselor de apă. Procedând astfel, au fost trecute cu vederea de multe ori metodele tradiţionale şi indigene care cuprind abordări mai ecologice.”
Raportul recomandă adoptarea unor soluții inspirate de natură, care se bazează mai mult pe soluri și păduri decât pe baraje și rezervoare din oțel și beton. Autorii dau ca exemplu studii recente care arată că vegetația ajută la reciclarea și distribuția apei.
Ei subliniază că scopul nu este de a înlocui toată infrastructura gri, care în unele situații nu are alternative, ci de a alege, când este posibil, soluții prietenoase cu mediul, care de multe ori sunt și mai puțin costisitoare. Este încurajată trecerea la agricultura de conservare, care valorifică apa de ploaie și reglementarea rotației culturilor pentru a preveni eroziunea și degradarea solului, o problemă care afectează o treime din terenurile planetei.
Alte soluții includ conservarea zonelor umede care purifică apa și împiedică inundațiile, restaurarea luncilor și transformarea acoperișurilor în grădini.
