Transportul maritim, responsabil pentru aproximativ 3% din emisiile globale, va fi supus unor reguli mai stricte începând cu 2028: companiile vor fi obligate să folosească combustibili mai puțin poluanți sau să plătească 380 de dolari pentru fiecare tonă de dioxid de carbon emisă, potrivit unui acord recent adoptat de Organizația Maritimă Internațională, agenție specializată a ONU.
După aproape zece ani de negocieri intense, țările membre ale Organizației Maritime Internaționale (IMO) au ajuns la un acord istoric privind reducerea emisiilor de carbon generate de sectorul transportului maritim.
Este primul acord internațional care impune ținte clare industriei maritime, una dintre cele mai poluante și, până acum, cel mai puțin reglementate din perspectiva emisiilor.
Acesta acoperă 97% din flota comercială mondială.
Începând cu 2028, armatorii vor fi obligați să utilizeze combustibili mai puțin poluanți, în caz contrar urmând să plătească penalități de până la 380 de dolari pentru fiecare tonă de dioxid de carbon emisă prin arderea combustibilului convențional.
Un compromis dificil
Acordul a fost adoptat recent în cadrul reuniunii IMO de la Londra, în ciuda unei opoziții puternice din partea Arabiei Saudite și a altor state producătoare de petrol, inclusiv Rusia.
Negocierile au fost aproape să eșueze după ce Arabia Saudită a cerut, în mod neobișnuit pentru cadrul ONU, ca măsura să fie supusă la vot.
Statele Unite s-au retras de la discuții chiar înainte de vot, denunțând mecanismul de redistribuire a fondurilor colectate prin penalități, pe care îl consideră inflaționist.
„Este un set de decizii dificile, dar este și prima reglementare de acest fel – și asta merită celebrat”, a declarat Jesse Fahnestock, director de decarbonizare la Global Maritime Forum pentru BBC.
Emisii mari, reglementare întârziată
Transportul maritim generează aproximativ 3% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
Cu toate că alte sectoare au început deja tranziția spre surse de energie mai curate, flota comercială mondială continuă să ardă combustibili fosili ieftini, precum motorina grea, produsul cel mai rezidual al rafinării petroliere.
„Nu există niciun combustibil la fel de ieftin ca motorina pe care o folosesc navele în prezent. E ceea ce rămâne după ce extragem toate ‘bunătățile’ din țiței”, a explicat Faig Abbasov, director de programe pentru transport maritim în cadrul organizației Transport and Environment.
În comparație, combustibilii ecologici, precum e-kerosenul sau amoniacul ,sunt de 3-4 ori mai scumpi, potrivit estimărilor Forumului Economic Mondial (WEF).
Producția lor implică procese energetice complexe, cum ar fi electroliza apei pentru obținerea hidrogenului.
Insule mici, așteptări mari
Statele insulare mici, vulnerabile în fața creșterii nivelului mării, și organizațiile de mediu și-au exprimat dezamăgirea față de acord.
Acestea susțin că măsurile adoptate nu sunt suficiente pentru a menține obiectivul limitării încălzirii globale la 1,5°C.
„Să fie clar cine a abandonat 1,5°C: Arabia Saudită, SUA și aliații combustibililor fosili au redus cifrele la un nivel imposibil și au blocat progresul la fiecare pas”, a declarat Ralph Regenvanu, ministrul energiei și schimbărilor climatice din Vanuatu.
„Statele membre IMO au irosit o oportunitate de aur ca industria transportului maritim să arate că poate schimba direcția în fața încălzirii climatice catastrofale”, a adăugat Delaine McCullough, președinta Coaliției pentru Transport Maritim Curat.
Un punct sensibil al negocierilor a fost propunerea inițială de a introduce o taxă globală pe carbon, care ar fi fost o premieră mondială, dar care a fost în cele din urmă abandonată din cauza opoziției unor state, inclusiv China și Brazilia.
Acestea și-au exprimat temerea că o astfel de taxă ar duce la scumpirea produselor de bază, cum ar fi alimentele.
Ce urmează?
Acordul a fost adoptat în cadrul Organizației Maritime Internaționale (IMO – International Maritime Organization), agenția specializată a ONU care stabilește reglementările globale pentru transportul naval.
Adoptarea oficială a măsurii este așteptată în Octombrie 2025.
Potrivit unei analize realizate de consultanții maritimi de la UMAS (University Maritime Advisory Services, un parteneriat cu University College London),
acordul ar putea reduce emisiile cu doar 8% până în 2030 – departe de ținta de 20% stabilită anterior de IMO.
În plus, se estimează că sistemul de penalizare va genera aproximativ zece miliarde de dolari, bani care vor alimenta un fond „Net Zero” dedicat dezvoltării combustibililor verzi și sprijinirii tranziției energetice, în special în sectorul transportului maritim.
Totuși, o mare parte din aceste fonduri va rămâne în industrie, în loc să fie direcționată către țările defavorizate, cele mai expuse efectelor schimbărilor climatice.
Cu toate că Statele Unite și-au exprimat opoziția față de mecanismul de redistribuire, impactul gestului este mai degrabă simbolic.
Flota comercială sub pavilion american reprezintă doar 0,57% din tonajul mondial.
Adoptarea formală a acordului este așteptată în luna octombrie, iar până atunci, actorii din industrie vor începe să-și calibreze investițiile în funcție de noile reguli.
„Este un pas necesar, dar insuficient. Semnalul transmis investitorilor nu este încă suficient de puternic pentru a atrage miliarde de dolari în producția de combustibili alternativi”, a avertizat Jesse Fahnestock.
Cu toate acestea, acordul reprezintă o premieră în reglementarea emisiilor globale și poate deschide calea pentru politici mai ambițioase în viitorul apropiat.
