Utilizarea excesivă a antibioticelor în agricultură crește rezistența bacteriilor la antibiotice și reprezintă o adevărată amenințare pentru sănătatea oamenilor. Pericolul este, se pare, mai mare decât se estimase anterior. Avertismentul a venit recent din partea Departamentului de Mediu al Organizației Națiunilor Unite, în cadrul celei de-a treia Adunări Generale ONU pentru Mediu de la Nairobi, Kenya.
Într-un raport publicat marți de către Departamentul de Mediu al ONU, specialiștii atrag atenția asupra impactului pe care îl poate avea folosirea excesivă a antibioticelor în producția hranei.
Antibioticele sunt folosite în primul rând în ferme, pentru a preveni răspândirea bolilor la animale. Sunt administrate în hrană și în apă. Din ferme, ele ajung în mediul înconjurător, prin intermediul apei reziduale sau a bălegarului. Astfel, bacteriile sunt expuse la antibiotic în mod constant și devin rezistente la acestea. Ulterior, când antibioticele sunt utilizate pentru tratarea bolilor la om, nu mai sunt eficiente.
Potrivit raportului, din cauza acestor practici „mediul natural devine un rezervor al reziduurilor de antibiotice, agenți patogeni rezistenți și alte molecule cu proprietăți antimicrobiene care sporesc răspândirea genelor rezistente în mediul microbian”.
Ce este rezistența bacteriilor la antibiotice
Apărute în urmă cu 3 sferturi de secol, antibioticele au reușit să salveze până acum milioane de vieți. Infecțiile, principala cauză de decese în trecut, au fost ținute sub control în mod eficient de acest tip de medicament. Situația s-ar putea însă schimba, din cauza fenomenului cunoscut ca rezistența bacteriilor la antibiotice.
Medicul Gabriel Popescu, de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, explica în 2015 pentru Green Report cum are loc acest proces de adaptare a bacteriilor:
Dincolo de efectele benefice, administrarea de antibiotic are și efecte adverse. Antibioticul poate să acționeze nu numai asupra microbului pe care noi vrem să îl distrugem pentru că a cauzat o infecție, ci poate să modifice o parte din flora bacteriană care ne populează, lăsând loc liber de înmulțire unor specii care nu sunt sensibile la respectivul antibiotic. Dacă administrăm antibiotic, primele care vor dispărea vor fi bacteriile sensibile. Dacă nu administrezi timp suficient, doză suficientă, dacă nu vine și imunitatea organismului să controleze bacteriile care rămân, poți să te trezești că ai creat un avantaj și ai selectat exemplarele mai rezistente dintr-o specie bacteriană.
Odată ce o bacterie a dezvoltat o rezistență la antibiotic, ea se poate înmulți necontrolat și se poate apoi transmite destul de ușor, prin strănut, tușit, atingere sau prin contact cu obiecte contaminate. Deși dezvoltarea rezistenței la antibiotic a bacteriilor este un proces natural, ea este accelerată de o serie de acțiuni umane.
Printre acestea, se numără folosirea lor exagerată în agricultură și creșterea animalelor, dar și utilizarea excesivă în rândurile cetățenilor. Potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, România se află pe locul al patrulea din Europa la consumul de antibiotice.
