Deşeurile de Echipamente Electrice şi Electronice (DEEE) generate în fiecare an pe glob se măsoară în zeci de miliarde de kilograme. Mai precis, omenirea a produs în anul 2022 peste 62 de miliarde de kilograme DEEE, adică o medie de 7,8 kg per capita. Doar 13,8 miliarde kg dintre acestea, adică 22,3%, au fost colectate şi reciclate în mod corespunzător. Reciclarea corectă ar contribui la evitarea procesului de extracţie anuală a peste 900 miliarde de kilograme de minereu, iar valoarea estimată a metalelor ce pot fi recuperate este de peste 90 de miliarde de dolari, arată studiul Global E-Waste Monitor 2024 (realizat de UNITAR, ITU şi Fundaţia Carmignac), pe care reprezentanţii Asociaţiei Environ l-au consultat cu ocazia Zilei Pământului, care este marcată pe 22 aprilie.
„Dacă întreaga cantitate de deşeuri de echipamente electrice şi electronice s-ar încărca în tiruri de 40 de tone, având 25 metri lungime fiecare, şirul de tiruri necesare ar înconjura Pământul la Ecuator”, arată Roxana Puia, marketing director al Asociaţiei ENVIRON.
Creşterea vertiginoasă a cantităţii de EEE. La nivel global, cantitatea de echipamente electrice şi electronice noi plasată pe piaţă a crescut de la 62 miliarde kg în 2010 la 96 miliarde kg în 2022. Se prevede că va continua să crească până la 120 miliarde kg în 2030. În acelaşi timp a crescut şi cantitatea de deşeuri electronice colectate şi reciclate formal, de la 8 miliarde kg (2010) la 14 miliarde kg (2022), dar încă departe de ritmul de creştere a cantităţii de deşeuri generate.
În doar 12 ani, cantitatea de deşeuri electronice generate anual la nivel mondial aproape că s-a dublat. Dacă în 2010 erau se vorbea de 34 miliarde de kg, s-a ajuns în 2022 la 62 miliarde kg de deşeuri electrice, iar în 2030 se vor înregistra, potrivit estimărilor, 82 miliarde de kg DEEE. Europa a fost regiunea care a generat cele mai multe deşeuri electronice (17,6 kg per capita), având în acelaşi timp şi cea mai mare rată documentată formal de colectare şi reciclare (7,5 kg per capita), adică 42,8% din deşeurile electronice generate. În România s-au generat în acelaşi interval 250 milioane kg de deşeuri, din care s-au colectat şi reciclat 71,5 milioane kg DEEE.
Principalele cauze pentru care creşte cantitatea de deşeuri sunt: electronificarea şi transformarea digitală, pe baza unor tehnologii care schimbă profund modul în care trăim, lucrăm, învăţăm, socializăm şi facem afaceri. Conform datelor Global E-waste Monitor, pentru fiecare 100 de persoane există 108 abonamente la telefoane mobile, iar în ţările cu venituri mari sunt înregistrate, în medie, 109 articole de EEE (excluzând becurile) pe cap de locuitor. Alte cauze importante sunt date de creşterea consumului, ciclurile scurte de viaţă ale produselor, opţiunile limitate de reparare şi infrastructura inadecvată de gestionare a deşeurilor electronice.
Aproximativ o treime (20 miliarde kg) din deşeurile electronice la nivel mondial provin din echipamente mici precum jucării, cuptoare cu microunde, aspiratoare şi ţigarete electronice, însă rata de reciclare la nivel global rămâne foarte scăzută: doar 12%. Urmează echipamentele mari (excluzând panourile fotovoltaice) cu 15 miliarde kg. Ecranele şi monitoarele înseamnă 10% din totalul DEEE (5,9 miliarde kg). Alte 5 miliarde kg de deşeuri electronice provin de la echipamente IT şi de telecomunicaţii mici (laptopuri, telefoane mobile, dispozitive GPS, calculatoarele personale, imprimantele, routere etc.); doar 22% dintre ele sunt colectate şi reciclate formal. Becurile produc deşeuri care cântăresc 2 miliarde de kilograme.
”Chiar dacă rata globală de colectare şi reciclare a DEEE se află pe o curbă ascendentă, ea nu ţine pasul cu creşterea fenomenul electronificării, care se manifestă prin creşterea numărului de dispozitive electronice, impulsionată puternic de explozia tehnologică, interconectivitatea zonelor urbane, răspândirea internetului şi a muncii remote”, iar cantitatea de deşeuri generate creşte în fiecare an de cinci ori mai rapid decât a deşeurilor colectate, potrivit datelor din Global E-Waste Monitor 2024.
Cele mai mari rate de colectare (34%) se întâlnesc la echipamentele de mari dimensiuni (maşini de spălat rufe, maşini de spălat vase, imprimante mari, copiatoare etc.). Urmează, cu 27%, echipamentele de transfer termic (frigidere, congelatoare, aer condiţionat şi pompe de căldură),iar apoi ecranele şi monitoarele. Chiar dacă sunt cele mai numeroase, echipamentele mici înregistrează şi cele mai mici rate de colectare la nivel global (12%).
În ceea ce priveşte echipamentele de dimensiuni mici, cea mai răspândită categorie de DEEE, se constată o creştere a numărului de ţigări electronice cu arome. În anul 2022 s-au vândut peste 844 milioane de vape-uri, cele mai multe fiind de unică folosinţă şi transformându-se instant în peste 40 de milioane kg de deşeuri, care conţin plastic, baterii cu litiu-ion (peste 130.000 kg de litiu), un element de încălzire şi o placă de circuit.
Experţii care au contribuit la realizarea studiului Global E-Waste Monitor 2024 arată că deşeurile generate în 2022 înseamnă 31 miliarde kg metale, 17 miliarde kg de plastic şi 14 miliarde kg de alte materiale (minerale, sticla, alte compozite). În ceea ce priveşte metalele, 4 miliarde de kilograme fac parte din ceea ce numim materii prime critice: aluminiu (3,9 miliarde kg), cobalt (34 milioane kg) şi antimoniu/stibiu (28 milioane kg).
„Tema din acest an a Zilei Pământului este Planet vs. Plastic, iar deşeurile electrice, pe lângă metale grele şi substanţe periculoase, sunt foarte mari generatoare de plastic. Gestionarea eronată a DEEE, în afara schemelor formale de colectare şi reciclare, a avut ca rezultat, în perioada analizată, eliberarea în mediu a 58.000 kg de mercur şi 45 milioane kg de plastic, cu impact direct şi sever asupra mediului şi sănătăţii oamenilor. În acelaşi timp, gestionarea lor în mod responsabil poate aduce beneficii din toate punctele de vedere. De exemplu, producţia actuală de materii prime secundare evită extracţia a 900 miliarde kg de minereu”, mai spune Roxana Puia.
Valoarea economică a metalelor din DEEE a fost, la nivelul anului 2022, de 91 miliarde dolari. Chiar dacă toate acestea ar putea fi recuperate eficient, utilizând tehnologii actuale de gestionare a deşeurilor electronice, în anul analizat s-au reciclat materii prime în valoare de doar 28 miliarde dolari; cele mai mari pierderi au apărut din cauza incinerării, a depozitării defectuoase sau a tratamentelor necorespunzătoare. Metalul cu cea mai mare rată de recuperare a fost fierul, urmat la distanţă de zinc şi plumb. La rândul lor, metalele preţioase, prezente în cantităţi mult mai mici, se estimează că pot beneficia de o recuperare viabilă de 300 mii kg într-un an. Din punctul de vedere al valorii recuperate, pe primul loc este cuprul (19 miliarde dolari), urmat de aur (15 miliarde dolari) şi fier (16 miliarde dolari).
