Ambițiosul proiect Ocean Cleanup, destinat curățării Marii Insule de Gunoi din Pacific, nu reușește să colecteze deșeurile de plastic. Bariera plutitoare în formă de U nu reține plasticul pe care îl adună, iar un grup de experți caută o posibilă soluție.
Inventatorul Boyan Slat a explicat că viteza redusă a barierei cu lungimea de 600 de metri numită Wilson o împiedică să oprească deșeurile colectate din a ajunge înapoi în oceane.
„Încercăm ceva ce nu a mai fost făcut vreodată. Așadar, bineînțeles că ne așteptăm să fie nevoie să mai reparăm câteva lucruri înainte de a deveni pe deplin operațional.”, a explicat Slat.
Conform cercetătorilor, incapabilitatea dispozitivului de a reține plasticul nu a fost prezisă de modele la scară și prototipuri, iar ei bănuiesc că Wilson ar putea avea un impact mai mare asupra curenților care transportă deșeurile decât se estima inițial.
O echipă de ingineri va încerca în următoarele săptămâni să mărească anvergura barierei plutitoare, pentru ca valurile și vântul să îi permită să se deplaseze mai ușor, iar cercetătorii vor realiza noi teste și vor aduna date pentru a explora cauza principală a problemei.
Sistemul presupune instalarea unor bariere plutitoare prevăzute cu plase scufundate, alimentate de energie solară. Tuburile plutitoare formează o barieră în formă de U care oprește plasticul care plutește în ocean.
Slat și echipa sa de 70 de oameni de știință au lucrat cinci ani la proiect, testând 273 de modele și șase prototipuri. The Ocean Cleanup a fost lansat în luna septembrie și a devenit operațional în luna octombrie.
Dispozitivul este dotat cu camere, senzori și antene de satelit pentru a își comunica poziția constant, permițând unei nave să colecteze plasticul o dată la câteva luni și să îl transporte înapoi pe uscat, unde va fi reciclat.
Cercetătorii susțin că proiectul ar putea înlătura 50% din deșeurile de plastic din zona în următorii cinci ani, însă alți oameni de știință rămân sceptici. Unii cercetători atrag atenția că Wilson ar putea afecta viața marină.
Miriam Goldstein, de la Centre for American Progress, a declarat pentru The Guardian că rămâne îngrijorată legat de efectul proiectului asupra ecosistemului, în special dacă acesta va fi implementat la o scară mai largă. Slat declarase că dorește să extindă proiectul la 60 de dispozitive.
„Evaluarea lor privind impactul asupra mediului nu a abordat cu seriozitate efectele acestor structuri mari asupra animalelor pe cale de dispariție cum ar fi țestoasele marine, asupra peștilor importanți din punct de vedere comercial cum ar fi tonul, sau asupra animalelor care trăiesc plutind pe suprafața mării.”
Marea Insulă de Gunoaie a Pacificului se întinde pe 1.6 milioane de kilometri pătrați, mai mult decât dublul suprafeței Franței. Zona conține cel puțin 79,000 de tone de plastic, sau 1.8 trilioane de bucăți de plastic, dintre care 8% sunt microplastice.
