Lipsa de facilități fiscale pentru cei care donează alimente, capacitatea redusă a ONG-urile de a prelua surplusul de hrană și de a asigura transportul și păstrarea în condiții optime, precum și birocrația excesivă. Iată doar câteva dintre problemele care împiedică valorificarea alimentelor improprii comercializării.
Recent, România a devenit a treia țară din Uniunea Europeană care are o lege anti-risipă alimentară. Cei vizați se tem însă că normele de aplicare care vor fi elaborate în următoarele 6 luni vor crea confuzie și vor fi prost aplicate.
Îngrijorările lor au fost identificate într-un studiu comandat de organizația Mai Mult Verde și de Centrul de Resurse pentru Participare Publică. În finalul documentului, autorii au făcut o serie de recomandări pentru autorități și toți cei implicați.
Aplicarea legii împotriva risipei alimentare
Se pare că lista neajunsurilor legii privind evitarea risipei alimentare nu este una scurtă. Răspunzând unui chestionar, rerezentanții retailerilor, producătorilor și consumatorilor au identificat principalele probleme.
Printre acestea, se numără: legislația care încurajează predarea alimentelor către Protan, în vederea distrugerii; lipsa facilităților fiscale pentru cei care donează alimente; confuzii în interpretarea termenelor de valabilitate a produselor; asumarea responsabilității în cazul alimentelor donate; neclarități privind posibilitatea de comercializare a produselor donate; o birocrație excesivă; capacitate redusă a ONG-urile de a prelua surplusul de hrană; lipsa unor bănci de alimente și a infrastructurii de colectare etc.
Ce soluții există pentru problemele identificate
Autorii nu s-au oprit doar la a identifica problemele, ci au propus și soluții, inspirându-se din modele de bune-practici la nivel european sau național. Aceștia recomandă adoptarea unor norme clare și concise, a unor măsuri de încurajare fiscală, o revizuire a strategiilor de marketing care stimulează cumpărarea, explicarea clară a semnificației termenelor de valabilitate și sprijinirea inițiativelor care valorifică resursele. În plus, spun că lucrurile ar funcționa mai bine dacă ar exista un sistem de colectare separată a deșeurilor, astfel încât resturile alimentare să poată fi valorificate mai ușor.
Printre țările în care lucrurile funcționează bine, se numără: Belgia, Italia și Franța. Belgienii au creat un ghid pentru evaluarea conservării produselor alimentare după ce acestea au atins sau au depășit termenul de durabilitate minimă și au redus taxele pentru produsele aflate aproape de expirare. Şi francezii au oferit facilități fiscale pentru donarea surplusului de alimente: companiile își pot recupera 60% din valoarea hranei donate, în limita a 0.5% din veniturile totale ale companiei.
