In general, brailenii isi fac un titlu de onoare din originile lor dunarene. Istoria orasului isi trage seva din apele fluviului, iar asa cum brasovenii se lauda, de exemplu, ca au Predealul si Sinaia la doi pasi, asa ne laudam noi ca avem Dunarea la indemina, pentru o plimbare cu barca sau o partida de pescuit. Din pacate, cu cit ne mindrim cu Dunarea cu atit nu dam doi bani pe ea. Practic, Braila inca mai foloseste fluviul ca pe un WC public, deversind scurgerile de canalizare fara nici o epurare prealabila. Fecalele umane, detergentii si celelalte reziduuri din canalizarea orasului nu trec prin nici un proces de filtrare, fiindca nu avem, nici la ora actuala, o statie de epurare.
O alta sursa majora de poluare este "Complexul de Porci", care detine o statie de epurare insa aceasta este depasita si fizic, si moral, fiind incapabila sa retina substantele poluante. De altfel, specialistii spun ca mai putin polueaza canalizarea orasului, fiindca preia si apele de ploaie, iar mizeriile se mai dilueaza, decit crescatoria de porci, de unde ajunge in Dunare o concentratie mult mai mare de substante toxice. Conducerea Sistemului de Gospodarire a Apelor Braila, institutia care monitorizeaza calitatea apelor subterane si de suprafata de pe raza judetului, spune ca, in cazul canalizarii urbane, se inregistreaza depasiri de citeva ori ale concentratiilor maxime admise de polunti. In schimb, in jurul gurii de scurgere de la "Complexul de Porci" analizele releva valori de o suta de ori mai mari decit limita maxima admisa, in cazul anumitor substante.
Practic, atit municipiul, cit si crescatoria de porci polueaza Dunarea, intr-o masura mai mare sau mai mica, cu suspensii, reziduu fix, continut biochimic de oxigen, consum chimic de oxigen, amoniu, azot total, cloruri, fenoli, fosfor total si alte asemenea substante periculoase. Singura masura ce se poate lua, la ora actuala, impotriva responsabililor de poluare, respectiv Compania de Utilitati Publice "Dunarea" – fosta RA "Apa" -, in calitate de administrator al retelei de canalizare a municipiului, si "Complexul de Porci", este penalizarea financiara. SGA Braila a luat astfel de masuri in cazul celor doua unitati, aplicind sanctiuni de ordinul sutelor de milioane de lei, insa situatia va ramine aceeasi, pina cind atit municipiul, cit si crescatoria de porci a familiei omului de afaceri Gheorghe Caruz nu vor dispune de statii de epurare de ultima generatie. Si, din nefericire, in ambele cazuri, asa ceva nu se va intimpla prea devreme!
Statia de epurare a Brailei – un proiect ramas pe hirtie
Fiindca Uniunea Europeana nu poate tolera o situatie cum este cea actuala de la Braila, a alocat fonduri substantiale, sub forma de imprumut nerambursabil, pentru construirea unei statii de epurare ultramoderna. In urma cu trei ani, Primaria a reusit sa atraga o finantare europeana de 20,7 milioane de euro. Consiliul Local Municipal era dispus sa dea 6,8 milioane, astfel incit, pentru construirea noii statii de epurare exista un disponibil de 27,5 milioane de euro. Licitatia pentru stabilirea constructorului nu a fost organizata, insa, la nivel local, ci la nivel guvernamental, pe motiv ca grosul finantarii vine din surse europene. Au fost trei competitori – italienii de la "Termomecanica", germanii de la "Passavant" si grecii de la "Aquater"-"Athena", un consortiu constituit special in acest scop. A avut cistig de cauza varianta de pret oferita de italieni, asta desi mai multi specialisti au avertizat ca nu se poate face o lucrare serioasa contra a doar 19,48 milioane de euro – suma licitata de acestia.
Scepticii au avut dreptate, fiindca, in trei ani, cei de la "Termomecanica" nu au reusit sa toarne nici macar o galeata de beton la fundatia statiei. Fiindca s-au dovedit neseriosi, italienii au pierdut contractul, in vara acestui an, moment din care procedurile de licitare pentru un constructor au fost reluate. Astfel, s-a ratat sansa ca, din 2008, Braila sa dispuna de o statie de epurare. Primarul Constantin Cibu ne-a informat ca, in momentul de fata, Ministerul de Finante lucreaza la caietul de sarcini. Totodata, se fac demersuri pentru ca responsabilitatea organizarii licitatiei sa fie transferata pe plan local Primariei Braila. "Asta ar fi un lucru bun, fiindca nu ne-am mai scarpina cu mina altuia", a descris, plastic, situatia Cibu. Potrivit acestuia se arata interesate de proiect aceleasi firme ca si prima data, inclusiv "Termomecanica" Italia. "Pe italieni cred ca o sa-i respingem din start, nu ne mai incurcam cu ei", ne-a spus primarul.
Oricum, in cel mai bun caz, abia la primavara ar putea incepe santierul pentru statia de epurare a municipiului, ceea ce inseamna ca abia prin 2010-2011 ar putea fi finalizate lucrarile. Pina atunci, Compania de Utilitati Publice (CUP) "Dunarea" va continua sa plateasca penalitati pentru ca polueaza fluviul. Penalitatile respective se regasesc in pretul apei brute pe care aceeasi companie o cumpara de la SGA, pentru a o trata si livra populatiei la robinete. Adrian Turiac, directorul SGA, ne-a precizat ca CUP "Dunarea" plateste, in medie, cam 40.000 lei pentru mia de metri cubi de apa luata din fluviu, un procent insemnat din aceasta suma reprezentind penalitatile de poluare. Compania ne asigura, insa, prin vocea purtatorului de cuvint Elena Dragan, ca pretul de achizitie al apei brute nu afecteaza cu nimic pretul perceput populatiei pentru apa potabila. Care apa potabila trece prin procese de filtrare si tratare suficient de complexe pentru a fi eliberata de poluantii pe care ii deversam in Dunare.
Cit de mizerabila este apa din canalizare trimisa in fluviu se poate simti la gura de evacuare a vechiului canal colector Ghermani, aflata aproape de trecerea bac spre Smirdan. In imediata ei apropiere se afla poarta de acces in cadrul unei firme private. "Sa veniti vara aici sa vedeti ce duhoare vine pe canalul asta. Am intrat in Uniunea Europeana cu putoarea la nas", ne-a spus Gheorghe Banciu, un angajat al firmei in cauza.
Firma lui Caruz cere intelegere de la Ministerul Mediului
Si in ceea ce priveste mizeria scursa in Dunare de la "Complexul de Porci" mai sint de asteptat citiva ani pina se va rezolva problema. Dupa cum v-am mai informat, firma lui Gheorghe Caruz a negociat cu o comisie speciala a Uniunii Europene un termen de gratie pina la care sa-si puna la punct statia de epurare. I s-a dat ragaz pina in 2011 sa investeasca, esalonat, in jur de un milion de euro. In 2004, 2005 si 2006, firma familiei Caruz a avut de dat sume de ordinul zecilor de mii de euro si, dupa cum spun autoritatile de mediu brailene, a respectat programul de investitii. In perioada 2007-2011 suma pe care s-a obligat sa o investeasca in protectia mediului, cu prioritate in modernizarea statiei de epurare, se ridica la 814.900 euro.
Deocamdata, "Complexul de Porci" este tinut intr-un regim de supraveghere speciala de Sistemul de Gospodarire a Apelor Braila care, in 2006, l-a penalizat cu sume de ordinul sutelor de milioane de lei vechi, pentru depasirea concentratiilor maxime admise a substantelor poluante deversate in Dunare. Firma familiei Caruz a contestat aceste penalitati, iar in prezent se judeca cu SGA pentru anularea lor. Mai mult decit atit, "Complexul de Porci" a solicitat Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile o derogare de la concentratiile maxime admise. Cu alte cuvinte, cere sa i se permita sa deverseze in Dunare concentratii mai mari ale substantelor poluante, decit restul societatilor comerciale. Din acest motiv, SGA Braila inca nu a stabilit penalitati pentru 2007, fiindca e posibil ca scursurile de la crescatoria de porci sa nu mai fie considerate poluante, daca Ministerul Mediului accepta derogarile solicitate de firma familiei Caruz.
Pentru mai multe informatii viziteaza Obiectiv Vocea Brailei
