Un studiu complex a arătat că activitatea oamenilor afectează în mod fundamental distanțele pe care animalele trebuie să le parcurgă pentru a trăi, a se hrăni și a se reproduce. Chiar și activitățile considerate non-invazive, precum cele de recreere, le deranjează ritmul.
Dr. Tim Doherty, ecologist al faunei sălbatice la Universitatea din Sydney, a citit 12.000 de cercetări, din care a ales cele mai relevante 208 despre cum activitatea oamenilor a afectat distanțele pe care 167 de specii le-au parcurs. Astfel, analiza a acoperit șase continente.
Când activitățile umane au forțat animalele să se deplaseze mai departe, cum ar fi atunci când au fugit de vânători sau să evite schiorii sau excursioniștii, au călătorit în medie cu 70% mai mult.
„În Australia, o persoană se deplasează în medie în jur de 16 kilometri, deci 70% ar însemna că ar trebui să călătorească încă 11 kilometri”, a exemplificat Doherty, potrivit The Guardian.
Printre concluziile analizei:
- Lemurii din Madagascar călătoresc cu mai mult de jumătate din cauza exploatărilor pădurilor.
- O specie de opussum din Australia s-au deplasat cu 57% mai mult în zonele despărțite de drumuri, în comparație cu exemplarele din pădurile mari.
- Elanii din Suedia s-au deplasat de 33 de ori mai repede pe oră după ce au fost deranjat de schiori.
- Țestoasele din Texas au parcurs distanțe mai mici în zonele cu pășunat pentru animale.
- Leii montani din SUA se mișcă mai încet dacă aud voci umane.
- O specie de păsări din Noua Zeelandă, care ajută la dispersarea semințelor, parcurge distanțe cu aproximativ o treime mai mici în zonele din apropierea campingurilor.
- Renii din Canada se mișcă mai repede ca răspuns la zgomotul rezultat din explorarea petrolului.
„Chiar și o mică modificare a mișcării poate avea un impact mare asupra unei vietăți și, atunci când aceste costuri se acumulează de la o întreagă populație, ratele de reproducere și viabilitatea populației pot fi compromise”, concluzionează analiza.
În medie, păsările se mișcă cu 27% mai mult, ca răspuns la factorii deranjanți produși de oameni, mamiferele – cu 19% mai mult, iar gândacii – cu 38%.
„Cea mai mare parte a suprafeței pământului a fost deranjată de oameni, dar există unele locuri unde nu s-a întâmplat asta și ar trebui protejate”, a spus Doherty. „Avem nevoie de niște locuri pe pământ unde animalele să poată fi lăsate în pace.”
Citește și:
Proiect pilot de refacere și îmbunătățire a suprafețelor destinate hranei faunei sălbatice
WWF Germania: Animalele sălbatice încă sunt vândute în piețele din sud-estul Asiei
