La doar 27 de ani, o arhitectă româncă a reușit să atragă atenția specialiștilor germani în ecologie. Cătălina Dobre se numără printre cei 27 de câștigători ai unei competiții internaționale de proiecte de sustenabilitate, organizată de Ministerul Educației din Germania. Aflați în ce constă proiectul cu care i-a impresionat pe străini și dacă se gândește să îl implementeze și în România.
Cătălina Dobre este din Brașov și a studiat la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București. În anul patru de facultate, a plecat cu o bursă ERASMUS la Université Libre de Bruxelles. La final, a decis să rămână în capitala Belgiei. Şi-a făcut transferul și a accesat o bursă de studiu în domeniul managementului apei în orașe, un subiect descoperit datorită profesorilor din țara care a adoptat-o.
După ce a absolvit facultatea, a continuat pe drumul deja început. S-a înscris la doctorat și acum cercetează problemele pe care capitala Belgiei le întâmpină în gestionarea apei de ploaie: de la inundații și poluare până la dezvoltarea unui mediu urban mai sustenabil.
Investighez metode de evaluare a beneficiilor pe care le pot aduce diverse măsuri sustenabile de management al apei de ploaie în mediu urban. Pentru a atrage interesul autorităților, sectorului privat sau societății civile despre utilitatea lor, evaluarea proiectelor din punct de vedere al mediului înconjurător, al vieții urbane și al profitului economic este foarte importantă. În general, orice administrație este sensibilă la schimbări care implică mari modificări de infrastructură.
Cu cercetarea ei pentru studiile doctorale în arhitectura, Cătălina a câștigat recent o bursă din partea Guvernului german, în cadrul competiției Green Talents. Împreună cu alți 26 de participanți din întreaga lume, va participa timp de 2 săptămâni la întâlniri cu reprezentanți ai unor institute de cercetare în ecologie din Germania și ai unor companii care activează în domenii precum managementul apei, dezvoltarea de energii regenerabile sau de tehnologii verzi. În plus, anul viitor, va beneficia de o bursă de cercetare de 3 luni la un institut german.
Gestionarea greșită a apei în oraș poate fi fatală
Cătălina ne-a explicat de ce este nevoie ca autoritățile să ia în serios problema gestiunii apei de ploaie în orașe:
Începând cu revoluția industrială, tot sistemul de drenare a apei de ploaie a fost mutat în subteran. Acum, în majoritatea orașelor europene, apele de ploaie, împreună cu cele uzate, se duc în canalizare, apoi într-o stație de epurare și apoi sunt deversate în râuri. Practic, noi nu mai vedem apa, dar o observăm din când în când sub formă de inundații. Sunt din ce în ce mai multe probleme cu canalizarea. Pe de o parte, canalizarea nu mai reușește să suțină consumul de apă, pentru că sunt mult mai mulți locuitori decât în momentul când a fost calculată capacitatea sistemului. Pe de cealaltă parte, schimbările climatice contribuie și ele. Vom avea din ce în ce mai multe ploi, mai dese și mai puternice, în toată Europa. Iar asta pune și mai multă presiune pe sistemul de canalizare.
O altă problemă asupra căreia Cătălina atrage atenția o reprezeintă poluarea râurilor.
Apa de ploaia care cade pe străzi și nu intră în canalizare este preluată de râuri. Lucrul acesta este destul de nociv pentru calitatea apei râului și pentru tot mediul acvatic. Nu știu exact cazul Dâmboviței, dar, în Bruxelles, aceasta este o problemă delicată.
Inundațiile și poluarea sunt însă subiecte minore în comparație cu dezastrele pe care un management greșit al apei le poate genera.
Am participat în 2012 la un workshp în Japonia, unde tsunami-ul de acum 4 ani a creat multe probleme orașelor de pe coasta de nord-est. Am văzut în mod direct ce înseamnă efectului unei planificari judicioase a orașului, care poate duce la o mai mare vulnerabilitate în fața dezastrelor naturale.
Cum pot lupta autoritățile cu inundațiile din orașe
Există însă câteva metode prin care autoritățile ar putea preveni inundarea orașelor. Una este, conform Cătălinei, captarea și reutilizarea apei de ploaie.
La nivelul locuinței, se poate stoca apa de ploaie și refolosi la toaletă, pentru mașina de spălat și tot felul de alte activități. Ca sistemul să poată fi implementat la bloc, este nevoie de montarea unui sistem de captare a apei de ploaie pe acoperișul blocului și a unei țevi în ghenă. Odată captată, apa ar trece printr-un filtru, iar apoi ar putea ajunge la locuitori, care ar trebui să se branșeze la acest nou sistem. Dar, pentru ca sistemul să poate preveni inundațiile pluviale, numărul blocurilor care fac modificarea trebuie să fie destul de mare. Un singur bloc nu va avea mare impact, dar poate avea importante beneficii pentru locuitorii apartamentelor, care ar plăti pentru această apă mai puțin decât pentru cea potabilă.
O altă soluție sugerată de Cătălina este crearea mai multor spații verzi, care să permită apei să se scurgă în pământ.
În general, tendința în oraș este să betonăm tot, iar apa de ploaie nu mai are cum să intre în pământ, căci nu mai are pe unde. Atunci, ea ajunge în canalizare și forțează și mai mult sistemul. Soluția ar fi să avem mai multe spații verzi. Iar în momentul în care creezi aceste noi zone, îmbunătățești practic și mediul urban. E o legătură foarte interesantă între protecția împotriva inundațiilor prin măsuri de gestionare a apei și crearea unui mediu ambiant mai plăcut oamenilor.
Aplicarea unor astfel de măsuri în România este însă puțin probabilă, cel puțin pentru moment. Cătălina este însă optimistă. Speră că Uniunea Europeană va impune stalelor membre să ia astfel de măsuri, deocamdată în stadiul de simple recomandări. Despre un eventual plan de a se întoarce în țara natală, pentru a implementa ea însăși măsurile studiate, Cătălina nu ne poate spune prea multe.
Mi-ar plăcea foarte mult să reușesc să aplic ceea ce învăț în acest moment și în România. E de văzut, deocamdată nu am nici un proiect concret, dar sper să am această oportunitate.
