O cincime din europenii fără acces la apă potabilă sunt români

România nu mai poate ignora realitatea: mai bine de o cincime din cetățenii europeni care trăiesc fără acces la apă potabilă curată sunt români. Dintr-un total de aproximativ 20 de milioane de oameni din Uniunea Europeană care nu au acest drept fundamental, peste 4,2 milioane locuiesc în România, ceea ce reprezintă 21% din total.

Acest procent trist nu este doar o statistică, ci un semnal de alarmă despre lipsa de infrastructură, inechitățile regionale și dezinteresul politic față de rezolvarea unei probleme vitale. În timp ce Uniunea Europeană raportează o rată de acces la apă potabilă de 96%, România rămâne pe ultimele locuri, cu doar 77,1% din populație conectată la rețelele publice de alimentare cu apă.

De ce rămâne România în urma Europei?

Raffaele Fitto, Vicepreședinte Executiv al Comisiei Europene, a subliniat recent că „apa este baza vieții, dar pentru milioane de europeni acest drept fundamental nu este garantat.” Directiva Recast privind Apa Potabilă, adoptată în 2020, impune standarde stricte și obligă statele membre să asigure accesul la apă curată până în ianuarie 2023. Cu toate acestea, implementarea a fost lentă, iar România este printre țările care au rămas în urma acestui obiectiv european.

Conform datelor furnizate de INS pentru 2023, aproximativ 4,3 milioane de români – adică mai bine de o cincime din populația UE care nu are acces la apă potabilă – nu beneficiază de alimentare cu apă curentă. Această situație poate fi atribuită unor factori precum infrastructura precară, lipsa de finanțare și prioritizarea deficitară a investițiilor.

Disparități regionale accentuate

România este o imagine a contrastelor, în care accesul la apă potabilă variază dramatic între regiuni.

• București-Ilfov: Se situează aproape de media europeană, cu un procent de conectare de 96,7%, similar cu cel al statelor vest-europene.
• Sud-Est: Regiunea se apropie de standardele UE, cu 90,7% din populație având acces la apă curentă.
• Nord-Est: Cea mai slab conectată regiune din țară, unde doar 52,5% dintre locuitori beneficiază de alimentare cu apă, accentuând problema subdezvoltării infrastructurale.

Această disparitate reflectă o problemă structurală: zonele urbane beneficiază de investiții mai mari și au un grad ridicat de conectare (aproape 98,9%), în timp ce zonele rurale sunt sever defavorizate, cu doar 17,8% dintre locuitori conectați la rețelele publice.

Impactul asupra dezvoltării economice și sociale

Lipsa accesului la apă curentă și potabilă are consecințe profunde asupra calității vieții, sănătății publice și dezvoltării economice.

• Agricultură: Consumul de apă pentru agricultură a crescut semnificativ în 2023, dar aceasta se face în detrimentul populației din anumite regiuni.
• Sănătate: Lipsa apei potabile crește riscul bolilor transmise prin apă, afectând în special comunitățile vulnerabile.
• Educație și incluziune socială: Copiii din zonele rurale defavorizate sunt adesea privați de condiții elementare pentru igienă, afectând participarea și performanța lor educațională.

Situația la nivel mondial

La nivel global, problema accesului la apă potabilă este și mai acută. Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF, aproximativ 2,2 miliarde de oameni nu aveau acces la servicii de apă potabilă gestionate în condiții de siguranță. De asemenea, se estimează că, dacă ritmul progreselor nu va crește de patru ori, miliarde de oameni nu vor avea acces la apă sigură, salubritate și igienă până în 2030. Această criză afectează în special copiii; conform UNICEF, unu din cinci copii la nivel mondial nu are suficientă apă pentru a-și acoperi nevoile zilnice.

Cum putem rezolva problema?

Accesul la apă curentă și potabilă trebuie să devină o prioritate națională și europeană. Pentru a reduce decalajele, atât România, cât și Uniunea Europeană au la dispoziție programe concrete și surse de finanțare care pot fi valorificate. Iată câteva soluții și exemple concrete:

1. Implementarea accelerată a Directivei Recast privind Apa Potabilă: Directiva Recast prevede măsuri clare, precum modernizarea rețelelor de apă, reducerea pierderilor de apă din rețelele existente și creșterea standardelor de calitate a apei. Este esențial ca autoritățile din România să colaboreze strâns cu Comisia Europeană pentru a accelera transpunerea legislației și pentru a asigura implementarea corectă.
2. Investiții prin Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD): România beneficiază de fonduri europene prin PODD, care include alocări pentru infrastructura de apă și canalizare. De exemplu, în județul Iași, un proiect finanțat prin PODD a permis extinderea rețelelor de apă curentă către peste 100 de localități, deservind peste 200.000 de locuitori (sursă: Ministerul Dezvoltării).
3. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): PNRR include investiții în infrastructura de apă și canalizare, punând accent pe zonele rurale și cele defavorizate. Acesta prevede alocarea a peste 1 miliard de euro pentru proiecte legate de extinderea accesului la apă curentă și potabilă. De exemplu, un proiect din județul Teleorman a folosit finanțare din PNRR pentru a construi o rețea modernă de alimentare cu apă potabilă care deservește peste 30.000 de persoane (sursă: Fonduri Europene).
4. Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL): La nivel național, PNDL finanțează proiecte în comunitățile mici și medii, cu accent pe extinderea rețelelor de apă și canalizare.
5. Reducerea pierderilor de apă din rețelele existente: Programe precum „Water Loss Reduction” sprijină companiile de apă în identificarea și reducerea pierderilor. De exemplu, Compania de Apă Someș a implementat un program pilot care a redus pierderile de apă din rețeaua din Cluj cu peste 15% în doar doi ani (sursă: Raport Anual Someș).

Concluzii

România deține un trist record: mai bine de o cincime dintre cetățenii europeni care nu au acces la apă potabilă sunt români. Această situație reprezintă o criză națională, nu doar o problemă statistică.

Fiecare zi de inacțiune adâncește decalajul dintre noi și restul Europei, condamnând milioane de oameni la condiții sub standarde. Apă pentru toți nu trebuie să fie doar un slogan, ci o realitate pentru fiecare român.

#PODD #RECAST #PNRR #fonduridemediu #PNDL #risipa apei #reducereapierderilordeapa #fonduripublicepentrudezvoltare #waterlossreduction