Numărul piromanilor e în creștere și reprezintă o ameninţare continuă, ignorând atât măsurile de supraveghere cât şi ameninţările legale mai severe. Această tendinţă prezintă un pericol serios pentru oameni, terenurile şi mediul în general. În primele şase luni ale acestui an, au fost consemnate 5.587 de incendii de vegetaţie, ceea ce înseamnă peste 30 de incendii zilnic, potrivit declaraţiilor lui Laurenţiu Alexandru Păştinaru, președintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM).
Potrivit aceleiaşi surse, în anul 2022, 15 vieţi umane au fost pierdute din cauza acestor incendii, iar în acest an alte două persoane au decedat ca urmare a aceloraşi incidente.
Incendiile de vegetaţie au atins un nivel fără precedent anul trecut, când numărul total al acestora a fost de 2,6 ori mai mare decât în anul 2018, conform statisticilor furnizate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi citate de ANPM.
„Creşterea numărului de la 8.191 în 2018 la 20.945 în 2022 evidenţiază o tendinţă constantă de creştere a pirromanilor, în pofida eforturilor de prevenire şi a sancţiunilor tot mai severe. Aceasta reprezintă o ameninţare pentru oameni, sol şi mediul înconjurător„, a avertizat preşedintele ANPM.
Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, arderea miriştilor, tufelor, stufului, vegetaţiei ierboase şi litierei pădurii este considerată o contravenţie şi este pedepsită cu amenzi între 7.500 şi 15.000 de lei pentru persoane fizice şi între 50.000 şi 100.000 de lei pentru persoane juridice.
În plus, atunci când aceste ardere au loc în zone protejate sau pe terenuri supuse refacerii ecologice, acestea sunt considerate infracţiuni şi sunt sancţionate penal.
„Este necesar să punem capăt incendiilor de vegetaţie şi să tragem la răspundere pirromanii! În primele şase luni au avut loc aproape 5.600 de incendii. Anul trecut, 15 oameni şi-au pierdut viaţa din cauza acestor incendii. În acest an, alte două vieţi au fost curmate din cauza incendiilor care au scăpat de sub control. Facem un apel către populaţie să înţeleagă că astfel de acţiuni pun în pericol nu doar propria lor viaţă şi sănătate, ci şi viaţa şi sănătatea comunităţilor din zonă. De multe ori, cei care iniţiază astfel de incendii sunt chiar proprietarii sau posesorii terenurilor respective. Ideea că arderea ajută solurile este profund greşită, având în realitate consecinţe negative asupra biodiversităţii, ecosistemelor şi sănătăţii umane”, a subliniat Păştinaru.
Preşedintele ANPM a menţionat că autorităţile au fost în stare de alertă permanentă şi în acest an, prin patrulări, controale, campanii de informare publică şi cooperare interinstituţională, alături de voluntari, ceea ce a dus la o reducere semnificativă a numărului de incidente comparativ cu 2022.
Astfel, în primele 6 luni ale acestui an, au avut loc 5.587 de incendii, în medie aproape 31 de incendii de vegetaţie pe zi, pe întreg teritoriul ţării.
Conform datelor furnizate de ANPM, luna martie a înregistrat cel mai mare număr de incendii: 1.726, ceea ce reprezintă în medie 56 de incendii pe zi. În această perioadă au existat şi victime, cu cinci persoane afectate, dintre care două şi-au pierdut viaţa, iar trei au fost rănite.
„Este necesară o responsabilitate sporită, dat fiind că consecinţele pot fi extrem de grave. În timpul activităţilor de control din perioada în care am făcut parte din echipele Gărzii Naţionale de Mediu, ne-am implicat de fiecare dată pentru a limita răspândirea flăcărilor înaintea sosirii pompierilor. Cu toate acestea, au fost numeroase cazuri în care au fost afectate gospodării, din cauza focurilor nesupravegheate lăsate în curţi sau în câmp. Aceste incendii nu aduc niciun beneficiu. Anul trecut a fost o situaţie de-a dreptul alarmantă, cu o creştere cu 113% a numărului de incendii în comparaţie cu 2021„, a mai adăugat reprezentantul ANPM.
Din datele din anul precedent, cele mai multe incendii de acest gen au fost înregistrate în judeţul Prahova, urmate de Dâmboviţa şi Hunedoara. În ceea ce priveşte perioadele preferate de pirromani, lunile martie şi iulie sunt cele mai critice în ceea ce priveşte incendiile de vegetaţie.
Specialiştii de la ANPM au identificat opt motive pentru care incendiile de vegetaţie trebuie evitate. Potrivit experţilor în biodiversitate, datele experimentale au demonstrat că arderea miriştii duce la o reducere cu 25-35% a recoltelor culturilor agricole, în funcţie de cultura precedentă, cu cele mai mari impacte asupra recoltelor de grâu şi orz.
„Calculările arată că doar aproximativ 50% din elementele rezultate din arderea biomasei se reintegrează în sol, restul fiind dispersate sub formă de cenuşă pe suprafaţa solului”, precizează ANPM.
Conform specialiştilor, două elemente cheie în ciclul biochimic – carbonul şi azotul – sunt pierdute complet prin ardere. Pe de altă parte, fumul produs în urma arderii vegetaţiei uscate se înalţă în atmosferă la o înălţime de aproximativ 25 de kilometri şi poate călători pe distanţe foarte mari.
De asemenea, cantitatea de particule suspendate în aer şi de particule fine PM 2,5 creşte de 20 de ori. „Aceasta generează cantităţi semnificative de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră, care reprezintă una dintre principalele cauze ale ploilor acide”, adaugă ANPM.
Incendiile de vegetaţie contribuie la creşterea bolilor respiratorii şi a crizelor de astm şi pot cauza afecţiuni respiratorii acute la copii şi modificări ale funcţiei pulmonare, conform sursei citate.
Incendiile devastatoare au afectat în această vară și Spania, Portugalia, Grecia, dar și Canada.
Incendiile au ars 700.000 de hectare de pădure de pe teritoriul Uniunii Europene în acest an, cea mai mare suprafață. Suprafața este de aproape trei ori mai mare decât Luxemburgul sau aproximativ aceeași dimensiune ca cea a statului Azerbaidjan.
Citește și: Alertă în Spania unde incendiile au distrus 1.000 de hectare de teren
