Noul Cod Silvic, așa cum a fost adoptat de Guvern și modificat deja în Senat, a ajuns în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, unde va fi analizat și discutat înainte de votul final. Camera Deputaților este forul decizional, iar liberalii, care conduc Comisia pentru mediu – prima comisie unde proiectul intră la dezbateri – fac presiuni publice ca acest Cod să fie votat până la finalul actualei legislaturi.
Cu alegerile parlamentare la orizont, PNL invocă riscul ca o nouă majoritate parlamentară să amâne sau chiar să modifice substanțial Codul, dacă nu e adoptat acum.
Deși toate partidele și-au declarat susținerea pentru acest Cod Silvic, drumul proiectului nu e încă sigur – urmează să treacă prin Comisia pentru agricultură și Comisia juridică, ambele sub conducerea PSD, unde ar putea să apară întârzieri sau discuții mai aprinse.
Într-un cadru legislativ presat de termene și așteptări, atât Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, cât și Diana Buzoianu, vicepreședinta Comisiei de mediu din Camera Deputaților, au subliniat importanța accelerării procesului legislativ pentru noul Cod Silvic.
Acesta reprezintă un jalon esențial în PNRR, iar toate partidele trebuie să transforme promisiunile în realitate înainte de începerea campaniei electorale.
„Noul Cod Silvic are și o comisie raportare și la agricultură, unde sperăm că după ce avem un raport preliminar la noi, la Comisia de mediu, să fie băgat imediat de urgență și în Comisia de agricultură. Pentru că este un cod foarte important, e jalon în PNRR, trebuie să treacă până la finalul acestui an și, mai mult decât atât, ne dorim cu toții să treacă, inclusiv înainte să se termine campania electorală, ca toate promisiunile pe care noi le-am făcut cetățenilor, toate partidele, pentru că toate sunt coinițiatoare ale unor amendamente, să și devină realitate, să nu rămână doar niște promisiuni. (…)
Este un moment critic. E un moment critic pentru noi și pentru pădurile din România. Este vorba de un patrimoniu național de o valoare inestimabilă cu care noi ne lăudăm la nivel european. Este păcat să nu fim fermi în acest moment critic. Eu sper că absolut toate partidele se vor ridica la responsabilitatea care le revine”, a declarat pentru Green Report vicepreședintele Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților, Diana Buzoianu.
Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, a exprimat dorința partidului său de a finaliza rapid acest proces legislativ și a adresat un apel direct colegilor din comisiile de specialitate:
„Noi sperăm ca acest proiect de lege să treacă foarte repede. (…) Urmează alte două comisii, care sunt conduse de PSD, sens în care facem apel ca aceste două comisii, respectiv Comisia pentru agricultură și Comisia juridică, să își desfășoare activitatea în această săptămână pentru a avea raport în plen săptămâna viitoare cu privire la acest proiect de lege extrem de important și este, de altfel, un proiect de lege venit de la Guvern. De aceea sperăm să fie adoptat cât mai repede cu putință. Noi, ceea ce ne-am asumat avem deja în proiectul adoptat de Senat, respectiv împădurirea a 60.000 de hectare până în 2030. Vom face tot ce ne stă în putință ca această reglementare propusă în Senat să fie menținută și în Camera Deputaților”, a afirmat Gabriel Andronache, citat de AGERPRES.
Proiectul Codului Silvic a fost inițial propus de Guvern și a adus o serie de modificări față de legislația anterioară, vizând combaterea tăierilor ilegale și promovarea unei gestionări mai durabile a pădurilor din România.
Expunerea de motive subliniază necesitatea unor sancțiuni mai severe și a unui sistem de trasabilitate a lemnului pentru a monitoriza mai eficient exploatările forestiere.
Astfel, a adus câteva elemente importante, dar care nu au reușit să mulțumească activiștii de mediu. Aceștia susțin că, deși Codul Silvic ar trebui să fie un instrument puternic de protecție a pădurilor, varianta adoptată de Guvern nu făcut decât să ofere exploatatorilor mai multă libertate, iar măsurile de protecție sunt prea blânde.
Activiștii au atras atenția că obligațiile proprietarilor de păduri au fost reduse la cerințe minime, iar noțiuni esențiale precum bunele practici în silvicultură rămân, în mare parte, opționale.
Lipsa cadastrului forestier este o altă problemă majoră, deoarece fără acesta nu se poate realiza o monitorizare reală și nici nu se pot aloca fondurile necesare pentru împăduriri.
Codul a trecut prin dezbateri și ajustări în comisiile de specialitate ale Senatului, unde au fost introduse o serie de clarificări și completări, menite să îmbunătățească și să specifice mai clar cadrul legislativ.
Printre modificările aduse de Raportul comisiilor se numără definirea clară a unor termeni esențiali, precum „amenajament silvic” și „regenerare naturală”, pentru a elimina ambiguitățile din interpretare.
De asemenea, pentru a limita efectele nocive ale tăierilor rase, Codul restricționează aceste intervenții doar la anumite categorii de păduri și pe suprafețe reduse, măsură menită să protejeze biodiversitatea și să prevină degradarea solului.
Totuși, activiștii sunt sceptici, considerând că aceste măsuri nu vor putea fi aplicate eficient fără un control mai riguros în teren.
Un alt punct criticat de activiști, dar susținut de Guvern, este sistemul de trasabilitate a lemnului. Acesta promite să monitorizeze mai atent transportul și comercializarea lemnului, reducând astfel posibilitățile de furt. Deși sistemul poate fi un instrument util, activiștii spun că, fără controale stricte și transparență deplină, trasabilitatea nu va face decât să simuleze o soluție reală la tăierile ilegale.
Codul prevede și un rol extins pentru Garda Forestieră, care primește competențe sporite pentru a controla și monitoriza activitățile din păduri și pentru a aplica sancțiuni. Totuși, scepticismul persistă: fără resurse și personal suficient, Garda Forestieră nu va putea face față la presiunea tot mai mare asupra pădurilor.
Pentru a sprijini micii proprietari, Codul introduce subvenții pentru lucrări de regenerare și scutiri de taxe pentru pădurile cu suprafețe mici, încurajând astfel gestionarea durabilă a resurselor. Însă ecologiștii avertizează că măsura este departe de a acoperi nevoile reale ale proprietarilor și nu asigură protecția pe termen lung a fondului forestier.
Educația ecologică ocupă un loc important în propunerile Guvernului și ale Senatului, iar Raportul comisiilor sugerează dezvoltarea de programe de conștientizare publică, derulate alături de instituțiile de învățământ și organizațiile de profil. Totuși, activiștii subliniază că fără măsuri legislative concrete, educația singură nu va reduce exploatările forestiere abuzive.
În concluzie, Codul Silvic a trecut printr-un proces legislativ complex, dar acum se află în fața unei etape decisive în Camera Deputaților. Politicienii au ocazia de a arăta că intențiile de protecție a pădurilor sunt susținute de acțiuni concrete.
Deși toate partidele s-au angajat public să sprijine adoptarea acestui Cod, este important ca aceste promisiuni să se transforme în voturi reale. Dacă nu se va da un vot rapid, ar putea exista riscul ca, după alegeri, o nouă majoritate parlamentară să complice parcursul acestui proiect.
Principalele modificări aduse noului Cod Silvic, în forma adoptată de Senat:
- Definirea clară a termenilor: Senatul a introdus definiții precise pentru termeni cheie, cum ar fi „amenajament silvic”, „fond forestier național” și „regenerare naturală”. Aceste definiții au scopul de a elimina ambiguitățile și de a asigura o aplicare unitară a legii.
- Reglementarea tăierilor rase: Tăierile rase sunt acum restricționate, putând fi efectuate doar în anumite condiții și tipuri de păduri. Senatul a stabilit limite clare pentru suprafețele care pot fi defrișate, cu scopul de a proteja biodiversitatea și de a preveni degradarea solului.
- Îmbunătățirea sistemului de trasabilitate a lemnului: Este introdus un sistem informatic de trasabilitate a lemnului, care va permite monitorizarea detaliată a provenienței și circulației materialelor lemnoase. Această măsură are ca scop reducerea tăierilor ilegale și creșterea transparenței în sectorul forestier, conform cerințelor internaționale de responsabilitate.
- Consolidarea rolului Gărzii Forestiere: Atribuțiile Gărzii Forestiere sunt extinse, aceasta având acum responsabilități mai mari în controlul și monitorizarea activităților din păduri. Garda va putea aplica sancțiuni mai severe pentru încălcările legislației silvice, având rolul de a asigura respectarea noilor reglementări și de a combate tăierile ilegale.
- Sprijin pentru proprietarii de păduri mici: Modificările prevăd subvenții pentru micii proprietari de păduri, incluzând sprijin financiar pentru lucrările de regenerare și scutiri de taxe pentru proprietarii cu suprafețe mici. Aceste măsuri sunt menite să încurajeze gestionarea durabilă a resurselor forestiere.
- Confiscarea mijloacelor de transport pentru transport ilegal de lemn: Senatul a adoptat o măsură severă prin care transportul unei mase lemnoase mai mari de 5 metri cubi, fără acte legale, conduce obligatoriu la confiscarea mijlocului de transport. Această măsură vizează descurajarea tăierilor ilegale și a comerțului cu lemn fără documente corespunzătoare.
- Restricții pentru personalul silvic: Personalul silvic nu va mai putea desfășura activități economice în domeniul silviculturii până la rudele de gradul doi. Această modificare are ca scop prevenirea conflictelor de interese și asigurarea integrității în gestionarea resurselor forestiere.
- Reglementări pentru drumurile forestiere: Drumurile forestiere vor fi închise circulației publice, cu excepția activităților sportive, de recreere și turism, care se pot practica numai cu acordul proprietarului. În cazul pădurilor proprietate publică a statului, este necesar acordul administratorului acestora. Această măsură vizează protejarea infrastructurii forestiere și prevenirea accesului necontrolat.
