Proiectul de lege privind Codul Silvic a fost aprobat în ultima sesiune a plenului Camerei Deputaților, aducând modificări legislative esențiale pentru gestionarea pădurilor din România și combaterea tăierilor ilegale. Procesul adoptării a fost marcat de dezbateri intense în comisiile de specialitate, în contextul unor presiuni crescânde din partea organizațiilor de mediu și a societății civile. Proiectul va merge la promulgare.
Priectul aduce modificări esențiale pentru protejarea pădurilor din România. Legea prevede acces liber pentru cetățeni în păduri, indiferent dacă acestea sunt proprietate publică sau privată, și introduce sancțiuni mai dure pentru combaterea furtului de lemn.
Un element-cheie este reducerea pragului pentru confiscarea mijloacelor de transport folosite în exploatările ilegale, de la 10 m³ la 5 m³, măsură care vizează descurajarea hoților de lemne. Totodată, noul Cod Silvic introduce pentru prima dată reglementări privind conflictul de interese pentru silvicultori, consolidând transparența în sector.
Proiectul de lege a fost unul bun, care reușit, a reușit să împace nu doar toate grupurile parlamentare din Camera Deputaților, dar putem spune că am împăcat pe de o parte societatea civilă, pe de altă parte industria, silvicultorii și persoanele dependente de lemn de foc. Spunem noi că e un Cod Silvic care răspunde la toate provocările, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet, după adoptarea proiectului.
Noul Cod Silvic include reforme importante propuse de USR și susținute de societatea civilă pentru protejarea pădurilor și a mediului înconjurător.
Adoptarea Codui Silvic răspunde unei urgențe pentru România, unde tăierile ilegale continuă, iar mafia lemnului pune în pericol sănătatea cetățenilor. USR a subliniat și necesitatea implementării măsurilor din PNRR, printre care împădurirea a 20.000 de hectare până în 2026 și dotarea corespunzătoare a Gărzii Naționale de Mediu.
De asemenea, USR a reamintit inițiativele sale anterioare pentru protejarea mediului, cum ar fi propunerea de înființare a „DNA-ului pădurilor”, o direcție specializată în combaterea infracționalității de mediu, și atribuirea de competențe jandarmilor pentru oprirea transporturilor ilegale de lemn.
,,Nu este un act normativ perfect, dar am reușit, în colaborare cu celelalte partide parlamentare, să adoptăm măsuri ferme, care arată că, în sfârșit, vocea societății civile, a experților și a tuturor celor care iubesc și protejează mediul a fost auzită în Parlamentul României”, a declarat deputata USR Diana Buzoianu, vicepreședintă a Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților.
Printre măsurile esențiale din noul Cod Silvic se numără realizarea centurilor verzi în jurul orașelor prin protejarea și extinderea pădurilor, o inițiativă susținută de societatea civilă și politicieni în cadrul proiectului „Împreună pentru Centura Verde”. De asemenea, Codul prevede protecția arborilor remarcabili din fondul forestier, extinzând protecția existentă, și garantează acces liber în păduri, pe jos sau cu bicicleta, eliminând restricții legislative contestate.
E un pas important înainte spre reforma silvică de care e atâta nevoie. Am fost de la început în dezbateri, care cred că au fost cele mai ample și mai consistente de până acum. (…) Mai e mult până la reformă dar haideți să ne bucurăm și de reușitele astea de etapă pentru binele naturii și oamenilor! a afirmat Florin Stoican, geolog și președinte al Rețelei pentru Natură Urbană.
Modificări-cheie aduse Codului Silvic:
- Digitalizarea luptei împotriva tăierilor ilegale
Drumurile forestiere vor fi monitorizate video, iar sistemele tehnice de supraveghere vor detecta furturile și exploatările neautorizate. Accesul în sistemul informatic integrat pentru păduri poate fi suspendat, iar materialele lemnoase ilegale, împreună cu mijloacele de transport, vor fi confiscate. - Introducerea de noi infracțiuni
Falsificarea datelor informatice de natură silvică și declarațiile false în sistemele informatice vor fi sancționate cu pedepse între 1 și 5 ani de închisoare. - Protecția sporită a ariilor naturale și biodiversității
Suprafețele unde sunt interzise tăierile la ras au fost extinse la toate parcurile naturale și ariile protejate. De asemenea, conceptul de „insule de îmbătrânire”, prin care zone de pădure de minimum 0,1 ha vor fi protejate pentru menținerea biodiversității, a fost introdus. - Compensații pentru conservarea biodiversității
Proprietarii de păduri afectați de restricțiile impuse pentru conservarea habitatelor vor beneficia de compensații financiare din partea statului. - Măsuri pentru gestionarea sustenabilă a pădurilor
Suprafețele minime pentru categoria de folosință „pădure” au fost dublate de la 0,25 ha la 0,5 ha. Totodată, termenul „folosință agrosilvică” permite o împădurire mai facilă a terenurilor agricole. - Acces liber pentru cetățeni
Codul Silvic oferă cetățenilor dreptul de a se plimba pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din România.
WWF-România a solicitat Parlamentului adoptarea unui Cod Silvic care să includă patru reforme-cheie: combaterea tăierilor ilegale prin plăți bazate pe volume reale, gestionarea pădurilor ca bun de interes public, adoptarea unui Standard Național pentru sortimentele de lemn fasonat și protejarea proprietății publice a statului pentru a preveni fragmentarea fondului forestier.
Organizația a avertizat că fără aceste măsuri, pădurile României rămân vulnerabile. „Parlamentul are o responsabilitate istorică de a adopta reformele necesare în beneficiul întregii societăți,” a subliniaat WWF-România.
Dezbaterile din Comisia juridică: dialog extins și poziții divergente
Dezbaterile din Comisia juridică au reunit un spectru larg de actori implicați în gestionarea pădurilor din România, inclusiv reprezentanți ai societății civile, sindicatelor silvicultorilor, industriei mobilei și industriei de prelucrare a lemnului, dar și oficiali ai ministerelor Mediului și Internelor. Această consultare a fost considerată un pas important pentru crearea unui Cod Silvic echilibrat, care să răspundă atât nevoilor economice, cât și imperativelor ecologice.
Reprezentanții ONG-urilor de mediu au atras atenția asupra persistenței fenomenului tăierilor ilegale și asupra importanței unor măsuri stricte și eficiente pentru combaterea acestora. Ei au subliniat necesitatea implementării sistemelor de monitorizare digitalizată a exploatării lemnului și a trasabilității materialului lemnos, precum și aplicarea unor sancțiuni mai dure pentru operatorii care încalcă legea. Organizațiile au avertizat că fără aceste măsuri, Codul Silvic riscă să devină o lege fără aplicabilitate reală, incapabilă să oprească pierderea accelerată a fondului forestier.
Sindicatele silvicultorilor au pus accent pe nevoia de finanțare adecvată și pe consolidarea instituțiilor de control, cum este Garda Forestieră, solicitând resurse umane și tehnice suplimentare pentru a putea aplica prevederile noului Cod. Reprezentanții sindicatelor au subliniat și importanța clarificării drepturilor și obligațiilor personalului silvic, astfel încât integritatea și profesionalismul acestora să fie garantate.
Industria mobilei și a prelucrării lemnului a ridicat problema utilizării eficiente a resurselor forestiere și a valorificării superioare a lemnului, solicitând standardizare clară în privința sortimentelor de lemn fasonat. Actorii din industrie au cerut ca noul Cod Silvic să promoveze utilizarea în cascadă a lemnului – adică prioritatea pentru produse cu valoare adăugată mare – pentru a susține competitivitatea economică și dezvoltarea pe termen lung a sectorului.
La rândul lor, oficialii Ministerului Mediului au pledat pentru o abordare echilibrată între protejarea pădurilor și valorificarea lor economică. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a participat personal la discuții și a subliniat că adoptarea Codului Silvic este un jalon esențial în PNRR. El a justificat termenul inițial de doi ani pentru elaborarea normelor de aplicare, invocând complexitatea implementării unui sistem informatic integrat pentru monitorizarea trasabilității lemnului.
Această propunere a generat critici puternice. ONG-urile au considerat termenul de doi ani drept o amânare nejustificată, în timp ce opoziția a susținut că un astfel de interval ar lipsi legea de aplicabilitate imediată. În urma acestor presiuni, deputații din Comisia juridică au adoptat un amendament de compromis, propus de președinta Comisiei, Alina-Elena Tănăsescu (PSD), prin care termenul a fost redus la șase luni. O propunere a AUR pentru reducerea termenului la trei luni a fost respinsă, obținând doar sprijin minoritar.
CITEŞTE ŞI
- Codul Silvic a murit. Cum i-au pus deputații cruce
- Reguli mai stricte pentru despăduriri: Amendamentele care schimbă jocul
- WWF către parlamentari: Aveți o misiune istorică pentru Codul Silvic!
- Codul Silvic, blocat la Comisia Juridică: compromis electoral la orizont?
- COD SILVIC | Scrisoare deschisă către Prim-Ministrul României
- Codul Silvic, între promisiuni și blocaje: mize electorale și ecologice în Parlament
