Ministerul Agriculturii a finalizat proiectul de Hotărâre de Guvern privind normele metodologice de aplicare a Legii referitoare la diminuarea risipei alimentare. Anunțul a fost făcut ieri de către oficiali ai instituției pentru Economica.net, iar astăzi aceștia au confirmat pentru Green Report că normele vor fi publicate în cursul săptămânii viitoare. Totuși, consultările publice nu s-au încheiat.
Tot astăzi, chiar la această oră, la minister are loc o întâlnire la care sunt invitate câteva dintre ONG-urile interesate. Am discutat cu reprezentanții a două dintre organizațiile prezente: Simon Suitner, fondatorul magazinului social Somaro, și Raluca Ouriaghli, Președinte Asociația Ateliere Fără Frontiere și fondatoarea Bio&Co.
Potrivit lui Simon Suitner, doar o parte dintre recomandările ONG-urilor au fost incluse în forma anterioară a proiectului. Principalul pericol, susține el, este faptul că retailerilor li s-ar putea permite să își deducă alimentele, prin contracte de sponsorizare în care ar putea să declare valoarea totală a produselor. Or, alimentele cu un termen de două-trei zile până la expirare nu au nicidecum aceeași valoare ca cele cu termene mai lungi.
Dacă nu se precizează nimic în acest sens, supermarketurile ar putea încerca să vândă întâi produsele prin vânzare accelerată la prețuri reduse cu 50%, iar apoi să ofere produsele prin contracte de sponsorizare la 100% din valoarea inițială.
Raluca Ouriaghli confirmă riscurile acestei „portițe de scăpare”:
Nu este foarte clar stabilit care sunt valorile cu care se descarcă (retailerii, n.r.) dacă donează alimentele. Ce valoare pot deduce când produsele mai au trei zile până la expirare? Sunt chestii importante, care în alte țări sunt tratate separat.
Cei doi reprezentanți sunt de acord că, în cazul produselor care expiră în trei-cinci zile, ar trebui să existe obligația de a face o sponsorizare cu valoare minimă sau chiar 0. Potrivit Ralucăi, eventualele scăpări au fost cauzate de absența de la elaborarea legii a unor reprezentanți din Ministerul de Finanțe.
Am senzația că nici ei nu înțeleg foarte bine implicațiile. Dacă ar fi prezent cineva de la Finanțe, cred că ar bloca proiectul, pentru că forma inițială păgubește statul, dând posibilitatea retailerilor să defiscalizeze marfa, să nu mai plătească impozit pentru ea.
Inițiatoarea Bio&Co susține crearea unei politici publice care să combată într-adevăr risipa și care să îi oblige pe cei care risipesc să plătească pentru poluarea generată, la fel ca în cazul ecotaxei.
În plus, Simon Suitner pledează pentru crearea unei platforme online prin care retailerii să anunțe când au produse disponibile, iar ONG-urile să le poată solicita, în mod transparent. Spune că aceasta ar trebui creată de minister, însă reprezentanții instituției ar susține, se pare, că realizarea ei este responsabilitatea ONG-urilor. „Cu ce resurse?”, se întreabă Simon.
Ce prevede legea pentru combaterea risipei alimentare
Legea 851/2015 reglementează modul în care retailerii ar trebui să gestioneze alimentele aflate pe cale de expirare. Potrivit acesteia, comercianții vor fi obligați să întreprindă 7 tipuri de acțiuni, în funcție de starea alimentelor. În primul rând, vor trebui să încerce prevenirea risipei, prin educarea furnizorilor și a consumatorilor. Dacă însă vor rămâne pe stoc cu produse aflate pe cale de expirare, trebuie să încerce să le vândă la preț redus.
Dacă nu reușesc să le comercializeze, trebuie să le doneze fie unor entități înregistrate la ANSVSA sau unor ONG-uri, care le vor redirecționa gratuit către populația săcară, fie unor organizații sau societăți care le vor utiliza ca mâncare pentru animale. Doar dacă alimentele nu sunt potrivite consumului uman sau animal, ele pot fi transformate în compost, biogaz sau neutralizate.
În plus, ONG-urilor care activează în zona asistenței sociale vor putea cumpăra produse pe cale de expirare cu maximum 3%+TVA din prețul de achiziție și le vor putea comercializa cu maximum 25%+TVA. Astfel, organizațiile își vor putea acoperi costurile de redistribuire și stocare a alimentelor.
Amenzile pentru cei care nu respectă legea sunt cuprinse între 1.000 și 3.000 de lei pentru microîntreprinderi, între 3.000 și 6.000 de lei – pentru IMM-uri, și între 6.000 și 10.000 de lei – pentru întreprinderi mari.
Legea 851/2015 a fost adoptată de Parlament în octombrie și promulgată de Președinte în noiembrie 2016. Ministerul Agriculturii a avut la dispoziție șase luni pentru a elabora normele metodologice.
