Defrisarile sunt a doua mare sursa generatoare a schimbarilor climatice. Din acest motiv, expertii discuta posibilitatea includerii padurilor pe piata comercializarii carbonului.
Desi propunerea "Reducerea emisiilor din despadurire" (RED) nu a fost inclusa in Mecanismul pentru o Dezvoltare Curata (CDM) din cadrul Protocolului de la Kyoto, in prezent, oamenii de stiinta, companiile si agentiile de mediu din tariele aflate in dezvoltare discuta posibilitatea aplicarii acestei propuneri.
CDM permite guvernelor si corporatiilor tarilor industrializare sa isi respecte obligatiile investind in proiecte "verzi" in tarile aflate in dezvoltare. Prin aceste investitii pot fi obtinute certificate verzi mult mai usor decat le-ar fi obtinut reducand emisiile in tara de origine a investitorilor.
"Reducerea emisiilor rezultate din despadurire ar putea fi o parte a unei strategii multi-fatetate, pe langa faptul ca pot opri schimarile climatice", a declarat Christopher Field, directorul departamentului de ecologie globala in cadrul institutului Carnegie din Washington.
Intr-un articol publicat in revista online Science Express, Field, impreuna cu alti oameni de stiinta propune reducerea cu 50% a ratei de defrisare, pana in 2050.
Acest procent ar fi echivalentul a 50 de miliarde de tone de carbon care nu ar mai ajunge in atmosfera. Un alt echivalent ar fi cantitatea de CO2 emis timp de 6 ani prin arderea de combustibil fosil.
Aceste cifre sunt insa inutile, spune Almuth Ernsting, reprezentantul unei campanii Biofuelwatch din Marea Britanie. El motiveaza aceasta afirmatie spunand ca defrisarea pentru comercializarea lemnului nu va inceta. "Sunt dovezi evidente ca mutle paduri tropicale, inclusiv padurea Amazonului, se vr prabusi cu mult inainte ca alte 50% dintre paduri sa fei distruse", spune acesta.
Padurea amazoniana este ecosistemul cu cea mai mare captura de carbon: 305 tone la hectar, dintre care 28% se afla in sol. Distrugerea acestei paduri va elibera 120 de miliarde de tone de carbon pana in 2050, ceea ce ar fi catastrofic pentru clima globala, a declarat Ernsting.
Transformarea padurilor in terenuri arabile poate contribui la eliberarea a 75% din carbonul altfel captiv in solul tropical. Acest nivel de emisie ar insuma un procent de 18 pana la 20% din emisiile totale rezultate in urma defrisarilor. In paduri exista de doua ori mai mult carbon decat in atmosfera, conform declaratiilor lui William Moomaw, directorul Centrului pentru Mediul International si Politici privind Resursele, in cadrul Universitatii Tufts din Statele Unite.
El spune ca a planta copaci pentru a compensa pentru zonele defrisate masiv in scop industrial, nu este o masura efiienta, pentru ca adesea plantarile se fac in zone care nu sunt propice dezvoltarii unei paduri.
Principiul care rezista insa tuturor criticilor este masura evitarii defrisarilor. "Principiul evitarii defrisarilor nu este un principiu rau. Cu taote acestea, modalitatile de realizare a acestui principiu este unul incarcat de inegalitati ale puterilor si din aceasta cauza foarte complex", declarat Helen Leake, reprezentant al Forest Peoples Programme. "Raul sta in detalii" a concluzionat Leake.
