Nisipul de pe plaje se extrage in continuare, fara sa se tina seama ca, pe de o parte, acesta este incompatibil cu constructiile, iar pe de alta parte Romania se confrunta cu eroziunea costiera, a declarat, marti, la un forum pe probleme de mediu, directorul stiintific al Institutului National de Cercetare – Dezvoltare Marina "Grigore Antipa", Alexandru Bologa.
Acesta a explicat ca eroziunea costiera este una dintre suferintele majore ale plajelor noastre, fenomenul manifestandu-se in special in jumatatea sudica a litoralului Marii Negre. Cu toate ca se inregistreaza pierderi permanente de plaja in favoarea marii, constructorii nu tin seama de acest lucru si cara nisipul marin cu camioanele, desi acesta nu este bun pentru constructii, doarece nu contine piatra, ci resturi de scoici, care nu confera rezistenta cladirilor. La toate acestea se adauga cursele de masini care au avut loc pe aceste suprafete de plaja ramase.
"In Romania nu exista legislatie pentru astfel de fapte si chiar daca exista pedepsele sunt minore", a afirmat el. Reprezentantul INCDM a prezentat, in cadrul forumului, un raport asupra starii in care se gaseste Marea Neagra, raport ce a fost finalizat la finele lui 2007.
Potrivit acestui studiu, nivelul Marii Negre creste permanent cu cativa milimetri anual, din Antichitate si pana in prezent acesta castigand, cel putin in zona Constanta, circa 20 de metri. In ceea ce priveste salinitatea, Marea Neagra "sufera" de o indulcire in extremitatea vestica, din cauza Dunarii, pe masura ce ne indreptam spre sud apele acesteia fiind mai sarate.
Excesul de saruri minerale din apa (azotati, fosfati, silicati) si cresterea temperaturii au condus la eutrofizarea Marii Negre, proces ce are drept consecinta producerea de infloriri microalgale (dezvoltari fitoplanctonice abundente). Astfel, nivelul de eutrofizare reprezinta indicatorul cel mai important al starii ecologice a unei intinderi de apa.
"In ultimii ani, a existat o tendinta de reducere a numarului si amplitudinii fitoplanctonului, iar infloririle nu sunt toxice, nu sunt daunatoare, ci doar neplacute", a subliniat Alexandru Bologa, adaugand ca apar tot mai multe biomase de alge marine, in prezent identificandu-se 25 de specii de macrophytobenthos.
Referindu-se la resursele pescaresti, directorul stiintific al INCDM a spus ca acestea au scazut dramatic in ultimii zeci de ani in principal din cauza poluarii si a superpescuitului practicat in special de Turcia si Ucraina.
"Pe ansamblu, asistam la un proces de indreptare din 90 incoace, odata cu reducerea activitatii industriale. Putem spune ca se constata o usoara imbunatatire a mediului marin in dreptul litoralului romanesc", a precizat Bologa.
Alexandru Bologa a participat, marti, la Forumul Regional intitulat "Mediul – intre prezent si viitor", ce se desfasoara in Capitala in zilele de 10 si 11 iunie, la Hotelul Crowne Plaza.
