Țările care au negociat în aceste zile pentru un tratat global privind limitarea poluării cu plastic nu au reușit să ajungă la un acord. Peste o sută de națiuni și-au anunțat dorința de a limita producția, în timp ce un număr mic de producători de petrol au fost dispuși doar să vizeze gestionarea deșeurilor din plastic. Poziția pe care România a avut-o în cadrul negocierilor a fost cea pe care țările membre UE au stabilit-o de comun acord.
Decizia ar fi trebuit luată la cea de-a cincea reuniune a Comitetului Interguvernamental de Negociere al ONU (INC-5), desfășurată în Busan, Coreea de Sud. Aceasta trebuia să producă un tratat global cu forță juridică și era planificată să fie ultima.
Cu toate acestea, țările au rămas profund divizate asupra scopului de bază al tratatului și au fost de acord doar să amâne deciziile cheie și să reia discuțiile, denumite INC 5.2, la o dată ulterioară. „Este clar că există încă divergențe persistente,” a declarat Inger Andersen, director executiv al Programului ONU pentru Mediu, citată de Reuters.
Limitarea producției de plastic
Printre cele mai controversate probleme s-au numărat limitarea producției de plastic, gestionarea produselor și a substanțelor chimice problematice din plastic și finanțarea necesară pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să implementeze tratatul.
O opțiune propusă de Panama, susținută de peste 100 de țări, ar fi creat un cadru pentru stabilirea unui obiectiv global de reducere a producției de plastic, în timp ce o altă propunere nu includea limite de producție.
„Plasticul nu este convenabil. Plasticul este otravă. Fiecare bucată pe care permitem să o producem fără limitări este un asalt la adresa sănătății noastre, a naturii și a copiilor noștri”, a spus ministrul mediului din Panama, Juan Carlos Monterrey, în timpul negocierilor.
Poziția României și a țărilor UE
La reuniunea INC5 din Busan, România a fost reprezentată de Punctul Focal Național desemnat pentru procesul de negociere al viitorului acord multilateral de mediu privind poluarea cu plastic, potrivit informațiilor puse la dispoziția Green Report de Ministerul Mediului.
„Mandatul delegației României este reprezentat de poziția oficială a statelor membre UE, negociată pentru reuniunea INC5,” ne-a comunicat Ministerul. Atât statele membre UE, cât și alte state au susținut includerea în textul viitorului acord multilateral de mediu privind plasticul prevederi referitoare la întregul ciclu de viață al plasticului și promovate măsuri inclusiv pentru reducerea producției și utilizării ambalajelor din plastic, potrivit oficialilor.
Ei au mai arătat că poziția UE se negociază de către România și celelalte 26 de state ale Uniunii Europene în cadrul reuniunilor Consiliului European în Grupul de Lucru Global (WPIEI Global). O dată cu publicarea documentelor reuniunii pe portalul oficial al conferinței, grupul de lucru Global elaborează, negociază și finalizează poziția oficială a UE sub forma unui/unor documente care pot fi îmbunătățite, în funcție de evoluția negocierilor.
Potrivit site-ului Comisiei Europene, UE a decis să solicite o abordare cuprinzătoare pe tot ciclul de viață al plasticului, care să includă restricții și interdicții asupra anumitor substanțe chimice, de la producția de polimeri din plastic până la gestionarea deșeurilor și eliminarea finală.
Această abordare are scopul de a preveni poluarea cu plastic în mediul marin și în alte medii afectate, precum și produsele problematice și evitabile. De asemenea, UE insistă asupra unor criterii și reguli globale pentru un design de produse circular și durabil.
Marea Neagră, cea mai poluată cu plastic mare
Râurile, lacurile din România, dar și Marea Neagră suferă din cauza poluării cu plastic. Marea Neagră este cea mai poluată mare din Europa și din lume cu plastic. Ea ar fi de două ori mai poluată decât Marea Mediterană, potrivit EU project’s survey I United Nations Development Programme.
Institutul Național de Cercetare — Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” — Constanța a arătat într-un răspuns pentru Green Report care sunt principalele surse de poluare cu plastic Ia Marea Neagra:
- utilizarea plajelor in stop turistic si de agreement
- deversările de ape uzate
- pescuitul (plase de pescuit abandonate)
- activitățile maritime
- activități industriale
„O parte importantă din poluare este adusa în Marea Neagră prin intermediul râurilor și fluviilor (fluviul Dunărea pentru zona litoralului românesc)”, potrivit Institutului.
Insitutul a mai spus că în prezent se evaluează impactul implementării Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) în privința poluării din Marea Neagră. Totuși, „se preconizează ca efect imediat reducerea deșeurilor marine din plastic (sticle din plastic de unica folosinta de tip PET) pe plajele românești”.
Peșcărușii, delfinii și peștii, precum hamsiile, sunt printre speciile cele mai afectate de acest tip de poluare.
Măsuri voluntare în urma negocierilor de la Busan
În urma reuniunii de la Busan a fost publicat duminică un document revizuit, de către președintele reuniunii, Luis Vayas Valdivieso, care ar putea constitui baza unui tratat, dar care rămâne plin de variabile în privința problemelor sensibile.
„Un tratat care se bazează doar pe măsuri voluntare nu ar fi acceptabil. Este momentul să luăm în serios acest lucru și să negociem un tratat adecvat scopului său și nu unul sortit eșecului”, a spus Juliet Kabera, directorul general al Autorității de Management al Mediului din Rwanda, potrivit Reuters.
Un număr mic de națiuni producătoare de petrochimice, precum Arabia Saudită, s-au opus ferm eforturilor de reducere a producției de plastic și au încercat să folosească tactici procedurale pentru a întârzia negocierile.
„Nu a existat niciodată un consens. Există câteva articole care, cumva, apar în document, în ciuda insistenței noastre continue că acestea nu sunt în sfera tratatului,” a declarat delegatul saudit Abdulrahman Al Gwaiz.
China, Statele Unite, India, Coreea de Sud și Arabia Saudită au fost cele mai mari cinci națiuni producătoare de polimeri primari în 2023, conform furnizorului de date Eunomia.
Dacă aceste diviziuni ar fi fost depășite, tratatul ar fi fost unul dintre cele mai semnificative acorduri de protecție a mediului de la Acordul de la Paris din 2015.
Amânarea vine la doar câteva zile după concluzia tumultuoasă a summitului COP29 din Baku, Azerbaidjan. La Baku, țările au stabilit un nou obiectiv global de mobilizare a 300 de miliarde de dolari anual pentru finanțarea climatică, un acord considerat insuficient de către statele insulare mici și multe țări în curs de dezvoltare. Discuțiile climatice au fost, de asemenea, încetinite de manevrele procedurale ale Arabiei Saudite, care a contestat includerea unui limbaj ce reafirma angajamentul anterior de a trece de la combustibilii fosili.
Unii negociatori au declarat că câteva țări au ținut discuțiile „ostatice,” evitând compromisurile necesare prin folosirea procesului de consens al ONU.
Delegatul național al Senegalului, Cheikh Ndiaye Sylla, a numit „o mare greșeală” excluderea votării pe parcursul întregii negocieri, o înțelegere făcută anul trecut în timpul celei de-a doua runde de discuții de la Paris.
„Acest rezultat subliniază complexitatea abordării poluării cu plastic la scară globală și necesitatea unor deliberări suplimentare pentru a obține un tratat eficient, incluziv și aplicabil,” a spus Chris Jahn, secretarul consiliului Asociației Internaționale a Industriei Chimice (ICCA), reprezentând producătorii de plastic.
„Există puține garanții că următoarea reuniune INC va avea succes acolo unde INC-5 nu a reușit,” a spus grupul ecologist GAIA.
Producția de plastic este pe cale să se tripleze până în 2050, iar microplasticele au fost găsite în aer, produse alimentare proaspete și chiar în laptele matern uman.
Potrivit unui raport din 2023 al Programului ONU pentru Mediu, există peste 3.200 de substanțe chimice de interes în plastic, iar femeile și copiii sunt deosebit de vulnerabili la toxicitatea acestora.
În ciuda amânării, mai mulți negociatori au subliniat urgența de a relua discuțiile. „Fiecare zi de întârziere este o zi împotriva umanității. Amânarea negocierilor nu amână criza,” a declarat șeful delegației Panama, Juan Carlos Monterrey Gomez, duminică.
„Când ne vom reuni, miza va fi și mai mare”, a mai spus el.
Citește și: Podcast Green Report – Bilanțul primului an de SGR, cu Gemma Webb
