Gazele cu efect de seră și particulele atmosferice generate de oameni au avut un impact asupra secetelor încă de la începutul secolului 20, conform unui studiu realizat de Institutul Goddard pentru Studii Spațiale (GISS) din New York.
În cadrul studiului, au fost comparate date legate de umiditatea solurilor pentru a identifica influența umană asupra ritmurilor globale de secetă în secolul al XX-lea. Conform modelelor climatice, amprenta umană asupra secetelor ar trebui să fi vizibilă la începutul anilor 1900 și să se accentueze pe măsură ce emisiile cresc. Datele din lumea reală au confirmat această tendință.
Echipa de cercetători spune că studiul este primul de acest fel care să ofere dovezi istorice despre legătura între emisiile generate de oameni și secete la nivel global, oferind credibilitate modelelor climatice care pot prognoza o asemenea legătură. Conform studiului, amprenta umană va fi tot mai accentuată în următoarele decenii, având potențiale consecințe catastrofale.
Pentru a identifica perioadele de secetă de la începutul secolului trecut, când încă nu erau făcute măsurători privind umiditatea solului, cercetătorii au analizat inelele de copaci, a căror grosime indică anii uscați și umezi din decursul vieții lor.
Seceta amenință Europa chiar înainte de sosirea verii
„Am fost destul de surprinși că putem vedea cum această amprentă umană, acest semnal de schimbări climatice cauzat de om, apare în prima jumătate a secolului 20.”, a declarat Ben Cook, co-autor al studiului și cercetător climatic la GISS.
Între 1950 și 1975, atmosfera a devenit mai rece și umedă. Cercetătorii cred că aerosolii sunt responsabili pentru schimbare, aceste particule blocând lumina solară și contracarând încălzirea generată de gazele cu efect de seră. După implementarea legislațiilor cu privire la calitatea aerului, aceștia au început să dispară din atmosferă, iar după 1975 amprenta umană începe iar să fie vizibilă.
Modelele climatice arată că secetele vor deveni tot mai frecvente și severe pe măsură ce temperaturile cresc, având potențiale efecte negative asupra rezervelor de apă și hrană și asupra sănătății umane, alimentând conflictele și agravând incendiile de vegetație.
