Microhidrocentralele sunt cunoscute pentru impactul lor negativ asupra ecosistemelor. Doi antreprenori britanici au găsit însă o soluție pentru a replica, la scară mult mai mică, un mecanism producător de hidro-energie. Pe modelul vechilor mori de vânt, au creat un sistem modern de turbine, care, din spusele lor, nu ar afecta semnificativ cursul râurilor și ar permite peștilor să migreze.
Construcția de microhidrocentrale este o problemă intens dezbătută în spațiul public românesc. Dezvoltatorii unor astfel de proiecte susțin că este o soluție sustenabilă de producție a energiei, pe când organizațiile de mediu avertizează referitor la impactul pe care le au aceste construcții asupra ecosistemelor.
Doi antreprenori din Marea Britanie au creat însă un sistem modern de mori de apă, care, susțin ei, poate produce cantități suficiente de energie pentru alimentarea a până la 4-5 case, fără a afecta ecosistemele.
Sistemul este format din mai multe turbine modulare, confecționate din fibră de sticlă. Fiind modulare, turbinele pot fi ajustate în funcție de lațimea și adâncimea râurilor. Deasupra fiecărei turbine, este instalat un generator, care transformă energia în electricitate. Ulterior, electricitatea poate fi fie stocată în baterii, fie direcționată către casele din jur sau direct către rețeaua publică.
Fiind chiar și de 2 ori mai ieftin decât mecanismele tradiționale, sistemul poate fi amplasat chiar și de-a lungul râurilor cu debite mici, unde investiția în tehnologii costisitoare precum cele folosite de microhidrocentralele nu se justifică.
Conform dezvoltatorilor, un astfel de mecanism ar putea genera suficientă energie pentru a asigura consumul energetic a până la 4-5 case, chiar dacă ar avea un randament de doar 50%. Prețul mediu pentru producția a 1kWh ar fi de aproximativ 4.600 de euro, în timp ce, în cazul tehnologiilor tradiționale, acesta se situează între 6.500 și 13.000 de euro.
Pe lângă preț, un avantaj major al mecanismului ar fi acela că instalarea lui s-ar face cu o intervenție minimă asupra ecosistemului. Lauren Dickerson, fondatoarea companiei producătoare (Lunagen), susține că peștii nu vor fi afectați de trecerea prin turbine, deși nu a efectuat încă teste în mediul natural.
Cum afectează microhidrocentralele mediul înconjurător
Producția de hidro-energie este mai puțin poluantă decât metodele tradiționale bazate pe arderea combustibililor fosili, întrucât folosește forța apei pentru a genera electricitate și nu generează dioxid de carbon și cenușă. De aceea, mulți o încadrează în rândurile metodelor de producție alternative, care folosesc resurse regenerabile.
Însă, construcția de micro-hidrocentrale are numeroase efecte negative. Afectează în primul rând râurile, fragmentându-le și schimbându-le cursul, și împiedică peștii să migreze în aval și amonte, în funcție de sezon, pentru a se hrăni și a se reproduce.
De asemenea, conduce la dezvoltarea unor rezervoare de apă care, spre deosebire de lacurile naturale, devin bogate în nutrienți în decurs de doar câțiva ani și astfel favorizează apariția de țânțari și de ierburi. Această invazie scade la rândul ei calitatea apei și creează medii propice pentru dezvoltarea unor boli.
În sfârșit, microhidrocentralele pot reduce disponibilitatea apei, de care locuitorii din anumite zone depind pentru consum propriu și agricultură.
Toate aceste aspecte au determinat organzații precum WWF să inițieze campanii pentru construcția responsabilă de microhidrocentrale. Întrebarea este dacă tehnologii inovatoare precum cea propusă de compania Lunagen ar putea reprezenta soluția la această problemă.
Citește și:
Apel către Ministerul Mediului să suspende imediat construirea microhidrocentralelor pe Râul Alb
