Anul 2024 se anunță unul bun pentru destinațiile de vârf din sudul continentului, susținând economiile Spaniei, Portugaliei și Italiei, dar fără strategii clare și investiții ample, transformările climatice ar putea conduce la costuri economice considerabile, cu o accentuare a disparităților între nord și sud, arată într-o analiză Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de tranzacționare și investiții pe bursele internaționale.
Transformările climatice nu scutesc Europa, care a resimțit din plin efectele perturbărilor: recorduri de temperatură în aprilie, după ce anul trecut a suferit cel mai mare incendiu de vegetație și printre cele mai costisitoare inundații.
Alte regiuni au simțit, de asemenea, fenomenele extreme, cu inundații surprinzătoare în Dubai, dar și ajungând să umple mine de uraniu și afectând zone largi din Rusia și provocând evacuări în China. Frecvența valurilor de nisip saharian a crescut, afectând regiuni întinse din Europa, în special sudul continentului, dar ajungând și mai la nord, spre România sau Belgia.
Potrivit unui studiu MIT, schimbările climatice vor influența modul de viață la nivel global, mai ales în scenariul utilizării pe scară largă a combustibililor fosili. Studiul propune conceptul de „zile bune pentru afară”, care se referă la zile potrivite pentru a fi în aer liber, cu temperaturi medii între 10 și 25 de grade Celsius, care pot fi transpuse în intervalul minim 6 – maxim 29 grade aproximativ.
Cercetătorii fac, astfel, mai ușor de vizualizat modificările climei din viitor. Scopul este acela de a măsura câte zile dintr-un an pot fi petrecute afară, în condiții de confort rezonabil, nefiind nici prea cald, nici prea frig pentru muncă sau pentru relaxare în aer liber.
Studiul descrie estimările pentru deceniile viitoare, mergând până în 2100, și e însoțit de un site (eltahir.mit.edu/globaloutdoordays/), care le permite utilizatorilor să seteze temperatura din exterior pe care o consideră confortabilă. Ulterior, aceștia pot observa proiecțiile modelului.
Rezultatele arată o divergență majoră între nordul și sudul global în privința vulnerabilității. Țări precum Kenya, cu 91 de zile, Columbia – 87 de zile, Coasta de Fildeș – 96 de zile, Indonezia – 90 de zile sunt pe cale să aibă printre cele mai mari pierderi de „zile-pentru-afară”. Madagascar este printre cei mai mari pierzători, cu 151 zile, din care aproape 40 până în 2030.
În țările vizate nu ar urma să aibă de suferit doar turismul, care în unele state reprezintă o pondere importantă din PIB, ci și activitatea economică, în general, arată Claudiu Cazacu.
În SUA, Florida ar fi foarte vulnerabilă, cu pierderea a 68 de zile „pentru afară”, în medie, în perioada 2070-2100. Texas ar suferi, la rândul lui, pierderea a 46 de zile, iar Alaska ar deveni câștigătoare, adunând 65 de zile – aproape întreaga pierdere a Floridei. Cu alte cuvinte, ar deveni mai plăcut de locuit în nord, impulsionând demografia și economia zonei și sporind atractivitatea pentru turiști.
Brazilia ar resimți o diferență de 81 de zile, față de media anilor 1975-2005. Deja în 2030 ar fi pierdute aproape 30 de zile „pentru afară”. Australia, deja toridă, ar resimți variațiile, mai ales după 2040, ajungând la un minus de 31 de zile plăcute în perioada 2070 -2100. India ar pierde 71 de zile. China ar fi relativ ferită, cu doar 6 zile pierdute.
În Europa, se observă aceeași stratificare „pe verticală”. Deși unele efecte se văd deja, scara la care se produc este încă foarte mică în raport cu ce s-ar putea întâmpla pe viitor. Modificările vremii vor oferi mai multe zile confortabile în țări nordice precum Suedia față de anii trecuți, în vreme ce țările sudice, din vecinătatea Mediteranei, ar urma să aibă de suferit.
Deocamdată, Spania simte presiunea unui număr tot mai mare de turiști, în timp ce resursele sunt limitate. Cererea mai mare din partea vizitatorilor tinde să creeze mediul pentru prețuri mai ridicate. Stresul climatic se observă mai ales în privința rezervelor de apă. Turiștii din Catalonia (regiunea în care se află Barcelona) ar putea avea în curând restricții de apă, deși nu neapărat și pentru piscine, văzute drept „refugiu”.
Nemulțumirea în creștere vizavi de turism ar putea conduce la limitări administrative și taxe suplimentare în anii următori. Fenomenul s-ar putea extinde și la alte destinații foarte populare, crescând costul pentru turiști, în timp ce domeniul transportului aerian ar putea suferi, de asemenea, taxări din motive de mediu generatoare de scumpiri, subliniază consultantul din cadrul XTB România.
La orizontul anilor 2070 – 2100, în UE, regiunea Balcanilor ar înregistra printre cele mai mari pierderi. Grecia, o destinație foarte populară, ar pierde 37 de zile-bune-pentru-afară pe an în principal vara, cu temperaturi extreme în unele zile între mai și septembrie. Portugalia ar fi la mică distanță de aceste cifre, cu 33 de zile pierdute, Albania cu 30, Serbia cu 26, iar Croația cu 22. Bulgaria urmează cu 17 zile, iar România, având 12 zile pierdute, este destul de aproape de Spania, care pierde 13 zile.
Trendurile actuale ar putea fi, însă, accelerate, iar direcția studiului este de luat în calcul mult mai devreme, consideră analistul. Pregătirile ar trebui să înceapă cât de repede posibil.
Potrivit studiului, în 2030, în Grecia deja ar fi cu mai puțin de 10 zile plăcute în aer liber, față de anii 1975 – 2005. Cu alte cuvinte, vorbim despre câte 5 zile pierdute la fiecare 10 ani.
Câștigătoare ar fi țări din centrul și nordul continentului, între care Germania, care ar câștiga 28 de zile, Franța – plus 18 zile, Olanda – plus 52 de zile. Suedia cu 53 și Norvegia cu 63 de zile vor resimți schimbări majore, în accelerare după 2035-2040. Marea Britanie va câștiga 60 de zile, iar Rusia ar urma să câștige 19 zile.
Privind în perspectivă economică, PIB-ul ar avea de suferit mai ales în țările unde turismul are o pondere importantă. Vulnerabile sunt state precum Grecia, Croația, Italia, Portugalia, Jamaica, Maroc, Brazilia, Kenya și Egipt. Pentru Grecia, vizitată de peste 32 de milioane de turiști anul trecut, care au cheltuit 20,5 miliarde de euro, potrivit Bank of Greece, pierderile la orizontul anului 2030 ar putea atinge 3 miliarde de euro, în estimarea noastră – doar din turism, punctează Claudiu Cazacu.
Efectul cumulat cu alte sectoare s-ar putea îndrepta spre 1,5% din PIB, un cost încă relativ mic față de anii 2050, când ar putea atinge 3% din PIB. Nevoia de acțiune pe termen lung e clară, însă, pentru moment, turiștii par că vor să trăiască clipa. Grecia a anunțat deja un plus de 24,5% la veniturile înregistrate în primele două luni ale anului, mai arată consultantul de strategie din cadrul XTB România.