Statul ignoră soluția ieftină și verde a retehnologizării hidrocentralelor și susține în schimb proiecte distructive în arii protejate, cum este hidrocentrala de la Răstolița. Potrivit unui studiu WWF-România, modernizarea centralelor medii și mari, de peste 10 MW, ar putea crește producția de energie cu până la 7%, adică 1.100 GWh pe an, suficient pentru 275.000 de gospodării. Soluția costă cu 40–50% mai puțin decât construirea de centrale noi și nu afectează natura.
Un nou studiu realizat la cererea WWF-România arată că modernizarea hidrocentralelor medii și mari din România, cu o putere de cel puțin 10 MW, ar putea aduce o creștere de până la 1100 GWh în producția anuală de energie – suficientă pentru alimentarea a aproximativ 275.000 de gospodării. Această soluție nu doar că este mai puțin costisitoare decât construirea de centrale noi, dar și are un impact mai redus asupra mediului.
Potrivit studiului, în scenariul cel mai optimist, modernizarea celor mai performante 31 de hidrocentrale – selectate după criterii precum eficiența scăzută, durata de funcționare și capacitatea instalată – ar putea aduce o creștere de aproximativ 960 GWh pe an. Dacă sunt alese centrale cu o putere instalată mai mare de 45 MW sau cu producții anuale peste 115 GWh, creșterea ar ajunge chiar la 1100 GWh.
Viitorul hidroenergiei se îndreaptă tot mai mult către modernizarea hidrocentralelor învechite, pentru că este o soluție cu impact minim asupra mediului, care valorifică infrastructura deja construită și reduce semnificativ costurile. Este o oportunitate reală de a crește producția de energie curată fără a distruge ecosistemele naturale, a declarat dr. ing. Cornel ilinca, co-autor al studiului.
Aceste beneficii sunt posibile prin intervenții precum modernizarea turbinelor și generatoarelor, creșterea randamentului instalațiilor, implementarea unor sisteme de control avansate și creșterea fiabilității operaționale. De exemplu, pentru Hidrocentrala Vidraru de pe râul Argeș, cu o capacitate instalată de 220 MW, retehnologizarea ar putea ridica puterea activă a fiecărei unități de la 55 MW la 58,8 MW și ar îmbunătăți semnificativ eficiența globală a sistemului.
Modernizarea centralelor este și o măsură strategică de adaptare la tranziția energetică. Centralele existente, construite în mare parte în a doua jumătate a secolului XX, sunt esențiale pentru stabilitatea rețelei și integrarea surselor regenerabile intermitente precum eolianul și solarul. Costul modernizării este estimat la 40–50% din costul construcției de centrale noi și implică investiții mai rapide, mai eficiente și mai sustenabile.
Totodată, studiul subliniază importanța integrării criteriilor de protecție a biodiversității în procesul de modernizare. Amenajările moderne trebuie să includă pasaje pentru ihtiofaună și măsuri pentru menținerea debitului ecologic, în special în zonele unde centralele sunt situate în arii naturale protejate.
Este esențială și evitarea supraînălțării barajelor, care ar duce la pierderi de habitate, eutrofizare, emisii de gaze cu efect de seră și afectarea ecosistemelor ripariene.
Demersul WWF-România își propune să contribuie la orientarea sectorului hidroenergetic către alternative mai ieftine, mai sigure și mai durabile, cum ar fi modernizarea hidrocentralelor existente și explorarea soluțiilor de stocare a energiei, cu impact redus asupra mediului. Retehnologizarea centralelor vechi poate aduce o valoare adăugată semnificativă nu doar pentru sectorul energetic ci și pentru îmbunătățirea măsurilor de protecție a vieții acvatice (spre exemplu, prin includerea unor pasaje funcționale pentru pești), contribuind astfel la atingerea unor obiective multiple – climatice, de utilizare durabilă a apei și de conservare a biodiversității – din țara noastră, a declarat Diana Cosmoiu, manager climă și energie – WWF-România.
Hidrocentrala Răstolița: noi defrișări aprobate pentru un proiect vechi și controversat
Ministerul Mediului a inițiat la începutul acestei luni o hotărâre de guvern care permite continuarea lucrărilor la hidrocentrala Răstolița, proiect început în 1989 și reluat recent. Documentul prevede scoaterea definitivă, fără compensare, a 37,5 hectare de pădure din fondul forestier național, dintre care 30 de hectare vor fi defrișate. Terenurile, aflate în administrarea Romsilva – Direcția Silvică Mureș și Ocolul Silvic Răstolița, vor fi transferate către Hidroelectrica în termen de 180 de zile de la aprobarea actului normativ.
Proiectul prevede umplerea lacului de acumulare până la cota 720 m și construcția unor captări și drumuri tehnologice. Cu o capacitate instalată de 35,2 MW și o producție anuală estimată la 58,14 GWh, hidrocentrala a primit în 2024 un nou acord de mediu. Oficialii susțin că investiția este esențială pentru securitatea energetică a României, iar ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că astfel de lucrări trebuie urgent finalizate.
Proiectul continuă însă să fie contestat de organizații de mediu, precum WWF România și Declic, care atrag atenția asupra impactului negativ asupra biodiversității. Potrivit acestora, amenajarea va afecta zece râuri, 43 de arii naturale protejate și 170 de hectare de pădure, inclusiv o porțiune din Parcul Național Călimani. Specii amenințate, precum lostrița, ar putea dispărea din zonă, iar ecosistemele locale vor suferi schimbări majore.
În concluzie, retehnologizarea reprezintă o cale pragmatică, eficientă și ecologică pentru a valorifica potențialul hidroenergetic al României, fără a repeta greșelile trecutului. Implementarea acestor măsuri ar susține obiectivele climatice, ar îmbunătăți securitatea energetică și ar proteja biodiversitatea. România are ocazia de a transforma un sector energetic matur într-un pilon esențial al viitorului durabil.
CITEȘTE ȘI:
Ministerul Mediului avansează în proiectul controversat Răstolița
ÎCCJ oprește hidrocentrala de la Răstolița. Ministerul Energiei ignoră. Cu ce risc?
