Misiunea Uniunii Europene privind Adaptarea la Schimbările Climatice, inițiată ca parte a Programului de Cercetare și Dezvoltare la nivelul UE, s-a afirmat la scurt timp de la lansare ca o politică publică pionier, stabilind un standard ridicat pentru reziliența la schimbările climatice și politica de adaptare.
Pe măsură ce Europa se confruntă cu provocări climatice din ce în ce mai mari, misiunea servește nu numai ca un pilot valoros al unor soluții inovatoare, ci și ca un instrument de testare despre cum putem depăși cadrul limitativ al politicilor publice actuale în domeniul climei.
Realizările misiunii, în doar trei ani de la lansare, demonstrează o cale de urmat promițătoare și evidențiază necesitatea de a menține un accent puternic pe adaptare.
Evident, nu trebuie să renunțăm la obiectivul de atingere a neutralității climatice până în 2050 la nivelul continentului european, dar trebuie să recunoaștem că efectele negative ale schimbărilor climatice sunt ireversibile.
Drept urmare, trebuie să consolidăm reziliența și pregătirea societății pentru a face față impactului schimbărilor climatice, în contextul unor priorități în continuă evoluție.
În ciuda vocilor critice la adresa Pactului Verde European, tranziția ecologică rămâne un obiectiv central pentru UE. Tranziția nu este numai despre reducerea emisiilor, ci cuprinde un spectru larg de obiective de sustenabilitate pentru a asigura securitatea, bunăstarea și prosperitatea pe termen lung a tuturor cetățenilor.
Misiunea UE privind adaptarea la schimbările climatice este mai mult decât o simplă parte a strategiei mai largi pentru tranziție; este un mijloc semnificativ de a testa și de a progresa în ceea ce privește rezistența Europei la schimbările climatice și gestionarea riscurilor la nivel local și regional, pe măsură ce ne confruntăm cu fenomene climatice extreme tot mai intense și mai frecvente.
Noul plan european de adaptare la schimbările climatice, anunțat recent de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va oferi ocazia de a evidenția rolul crucial al misiunii UE de adaptare în consolidarea capacităților de pregătire și de gestionare a riscurilor acolo unde este important – aproape de cetățeni.
Acest plan, aflat încă în stadiu de formare și supus validării politice, are perspectiva de a valorifica lecțiile învățate și de a integra primele succese ale Misiunii, într-un cadru mai amplu și mai coerent de reziliență la schimbările climatice.
În România, schimbările climatice produc efecte tot mai devastatoare în plan economic și social.
Inundațiile de anul acesta au dus la pierdere a 7 vieți omenești, la distrugerea a peste 4.000 de gospodării și la suspendarea activităților didactice în peste 40 de școli.
Vara aceasta am trăit luni întregi fără precipitații la București, în 57 de zile din lunile iunie și iulie (dintr-un total de 61) înregistrându-se temperaturi de peste 30 de grade.
Am avut 421 de localități sub restricții severe sau moderate în ceea ce privește accesul la apă.
Conform presei, în vara lui 2024 șapte români au murit din cauza caniculei, prezentându-se la spital cu temperaturi ale corpului de peste 43 de grade după expunerea la căldură pe timpul zilei.
În realitate, victimele umane ale caniculei au fost probabil mult mai multe, statisticile medicale nemarcând de cele mai multe ori canicula drept cauză a decesului.
Deși România a adoptat recent o Strategie Națională de Adaptare a Schimbărilor Climatice, foarte puține autorități publice locale și centrale au început să implementeze soluții concrete de adaptare.
Misiunea UE de Adaptare la Schimbărilor Climatice poate fi unealta perfectă pentru creșterea capacității tehnice și cunoașterii la nivelul orașelor și regiunilor României cu privire la adaptare.
Orașele și regiunile care au semnat Carta Misiunii au dreptul de a obține, gratuit, numeroase tipuri de asistență tehnică europeană în domeniul adaptării la schimbărilor climatice.
În România sunt opt semnatari ai Cartei (Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Roman, Sibiu, Suceava, Târgu Secuiesc și Fierbinți-Târg), dar dincolo de a-și exprima adeziunea la acest efort european inovator, ele nu au reușit să profite de nenumăratele oportunități oferite de participarea la misiune.
83 de alte regiuni din Europa, semnatare și ele ale Cartei, beneficiază chiar în aceste momente de asistență tehnică.
Câteva exemple recent sunt orașul Vilnius care, cu ajutorul experților tehnici alocați în cadrul Misiunii, a produs în timp record un plan validat și verificat din punct de vedere calitativ de adaptare la schimbărilor climatice, punctul de pornire pentru orice acțiune în domeniu.
Rogaland, o regiune din Vestul Norvegiei, mai avansată din punct de vedere a planificării, a beneficiat și ea totuși de asistență, echipa de experți din cadrul misiunii verificând calitatea planificării și ghidând regiunea pentru a-și dezvolta un cadru robust de monitorizare a planului regional de adaptare.
Alte 32 de regiuni europene participă în prezent la schimburi de experiență cu regiuni și orașe similare din Europa, schimburile fiind facilitate și finanțate de către Misiune.
În octombrie, alte regiuni, cu planificarea deja mai avansată, au beneficiat de training-uri personalizate pentru a simplifica procesul de identificare, evaluare și selectare a unui set de măsuri pentru adaptare.
Pe Portalul Misiunii orice oraș sau regiune interesată de a-și crește reziliența în fața schimbărilor climatice poate găsi studii de caz și soluții din alte regiuni europene, manuale și template-uri DIY pentru implicarea cetățenilor în această problematică, sau un ghid pas cu pas pentru a-și putea evalua riscurile climatice.
Aliniind Misiunea UE privind adaptarea la politica europeană mai largă de adaptare și reziliență la schimbările climatice, UE se poate asigura că adaptarea rămâne o prioritate și poate fi pusă în aplicare.
Această aliniere va contribui la reducerea decalajului dintre politică și practică, asigurând integrarea și punerea în aplicare eficace a strategiilor de adaptare în toate statele membre.
Prin intermediul misiunii, UE poate demonstra valoarea intervenției europene și angajamentul său de a proteja cetățenii și sănătatea.
Comunitatea științifică a avertizat de mult timp cu privire la necesitatea atenuării schimbărilor climatice și a adaptării pentru prosperitatea societății.
Impacturile climatice sunt acum clare, ceea ce face esențială stimularea investițiilor și a acțiunilor de adaptare. Misiunea poate contribui la testarea și selectarea celor mai bune soluții. Misiunea nu este doar un proiect pilot, ci și un model orientat spre viitor, care poate modela viitoarele politici climatice.
Prin valorificarea succeselor sale, UE poate menține reziliența climatică în centrul discursului politic și al acțiunilor practice, promovând durabilitatea pentru toți.
Este important ca România să-și fructifice, cu adevărat, apartenența la Uniunea Europeană și să profite de astfel de oportunități de a pilota soluții inovatoare, de a învăța, de a crește capacitatea sectorului public și de a atrage fonduri europene pentru adaptare. Deocamdată nu suntem la masa de joc.
BIO
Corina Murafa este cercetător, activist și consultant independent cu peste 10 ani de experiență în domeniul climei, energiei și sustenabilității, colaborând cu organizații mari din mediul public, privat și non-guvernmental, la nivel național și internațional, precum Banca Mondială, Comisia Europeană, Frankfurt School of Management, Fundația Friedrich Ebert, Environmental Defense Fund, Cancelaria Primului Ministru, și alții. Reprezintă societatea civilă în Comitetul Economic și Social European, în urma unei largi susțineri primite din partea ONG-urilor din România. Este membră a Observatorului Român pentru Sărăcie Energetică și lector universitar al Facultății de Administrare a Afacerilor în Limbi Străine din cadrul Academiei de Studii Economice din București, servind de asemenea în Board-ul Misiunii Europene de Adaptare la Schimbările Climatice. Parcursul ei academic cuprinde studii doctorale și de master la ASE București și Hertie School of Governance, Berlin, precum și fellowship-uri la New York University și UC Berkeley.
