Mâine sărbătorim Ziua Mondială a Mediului, ocazie cu care trecem în revistă, ca în fiecare an, ce-a fost bine, ce-a fost rău. Ediția din acest an ne-a prins cu o nouă amenințare la adresa naturii și comunităților pe nume Carpathian Gold, companie care a primit licență de exploatare a aurului de la Rovina. Despădurirea României este, de asemenea, un subiect alarmant care scoate societatea civilă în stradă, iar avizarea Parcului Natural Văcărești de Consiliul General ne-a făcut să sperăm că vom avea primul parc natural în interiorul orașului, în condițiile în care Berlinul are deja 53. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a început sărbătorirea Zilei Mediului încă de marți, 2 iunie, printr-o întâlnire în parcul Herăstrău, la Roaba de cultură, cu Ministerul Mediului din Republica Moldova, Ambasada Franței și Ambasada Statelor Unite. Ocazie cu care i-am pus câteva întrebări despre cele mai importante probleme de mediu ale momentului.
Cum stăm la protecția mediului față de Ziua Mediului de anul trecut?
Am considerat ca astăzi să deschidem această „săptămână a mediului”, pentru că sunt lucruri multe de spus despre mediu, despre modul în care noi trebuie să ne comportăm ca să trăim într-un mediu curat și să fim sănătoși. Despre modul în care noi ar trebui să informăm cetățenii așa cum putem, prin toate metodele noastre, inclusiv prin a transmite un mesaj unui vecin despre cum trebuie, de exemplu, să colecteze selectiv, sau cum nu trebuie să arunce hârtii pe stradă, sau ce măsuri trebuie să ia pentru păstrarea calității aerului; în același timp cum trebuie să promovăm această minunată bogăție și resursă a țării, respectiv pădurea.
Și cred că anul acesta suntem în zona în care avem multe lucruri de finalizat, multe proiecte începute, și cu cât ne apropiem de sfârșitul anului, cu atât crește intensitatea de a rezolva aceste proiecte. Bineînțeles suntem deja cu gândul la ceea ce trebuie să facem pentru perioada 2016-2020. Am dorit să facem (Ziua Mediului, n.r.) aici (în Herăstrău, n.r.), într-un mediu natural, mult iubit de către locuitorii capitalei și nu numai, pentru că și eu ca ploieșteancă am venit și vin în continuare de foarte multe ori în Herăstrău, și cred că modul în care noi știm să protejăm acest mare parc arată că putem să extindem modul de protecție și spre alte zone, spre Delta Dunării, spre Marea Neagră, și multe alte locuri frumoase din această țară.
Cum au fost primele luni de mandat pentru dumneavoastră? Care a fost cea mai mare provocare, care a fost cea mai mare reușită?
Cred că în fiecare zi apare câte o provocare, în fiecare zi trebuie să fii cu mintea ageră, pentru că problemele de mediu nu sunt puține, sunt multe, trebuie să ne aliniem tuturor directivelor europene și nu numai.
Avem anul acesta inclusiv conferința de la Paris pe schimbări climatice, la care România trebuie să demonstreze și trebuie să-și spună cuvântul; în același timp, făcând trimitere la schimbări climatice, suntem deja în stadiul de draft finalizat cu Banca Mondială pentru modificarea strategiei pe schimbări climatice, inclusiv sunt finalizate și planurile de măsuri, deci să spunem că suntem într-un an destul de învolburat, extrem de important pentru foarte mulți ani de acum înainte, și pentru foarte multe generații. Pentru că schimbări climatice înseamnă foarte mult: și păduri, și apă, și calitatea aerului și deșeuri, absolut tot.
Faptul că noi învățăm de mici că trebuie să nu poluăm și că poluarea înseamnă un lucru rău pentru sănătate este deja un lucru câștigat pentru noi.
Mă simt ca acasă la minister, sincer îmi place tot ceea ce fac, și am niște colegi de la care învăț, pentru că, nefiind de meserie, nici n-ai cum să le știi pe toate. Important este ca managementul pe care îl aplici să fie unul care să ducă la un tot unitar, și să fie un proiect integrat la nivel de managementul ministerului.
Așteptăm în perioada asta hotărârea de guvern pentru desemnarea Parcului Natural Văcărești.
Da, așteptăm întâi, conform legii, hotărârea de Consiliu General care a fost aprobată săptămâna trecută respectiv miercuri. Ea are perioada, conform legii 215, de 30 de zile pentru a putea să fie atacată în contencios administrativ; apoi urmează postarea acestei hotărâri de guvern care trebuie să stea pe site-ul ministerului spre dezbatere timp de 30 de zile după care bineînțeles o să trecem efectiv la a o pune pe ordinea de zi în ședința de guvern ca ea să fie promovată, adoptată și bineînțeles pe urmă să trecem și la treabă.
Acesta ar fi primul parc natural din București. În Europa, în mai multe orașe, sunt zeci de astfel de parcuri. Cum comentați această situație?
Cred că poate să fie unul dintre cele mai frumoase parcuri naturale din lume. Este o zonă mirifică, are o suprafață foarte mare de teren, este în plin centrul Bucureștiului și consider că ar trebui să facem toți toate eforturile ca să putem să punem în aplicare această strategie de dezvoltare a Parcului Natural Văcărești, și bineînțeles, fie spus în paranteză, este un program pe termen lung, pentru că nu poți să dezvolți zona și să investești bani într-un singur an, dar în fiecare an trebuie neapărat să poți să te aliniezi și să bifezi ceea ce este de făcut.
Credeți că noul Cod Silvic va rezolva problema tăierilor ilegale?
O parte dintre ele sunt cu certitudine rezolvate. Pentru că legea, în principiu art. 20 care a fost mult dezbătut nu doar acum în Parlament, ci în ultimii doi ani și jumătate, va rezolva o problemă de administrare a suprafețelor de pădure neadministrate, respectiv a micilor proprietari. Această suprafață de pădure nu este o suprafață mică, sunt 480.000 de hectare care sunt lăsate la voia întâmplării și se demonstrează că de acolo de fapt se fac cele mai mari tăieri ilegale. Noi vom putea să controlăm aceste tăieri ilegale din aceste suprafețe, pentru că proprietarul mic care are până în 10 hectare trebuie să încheie un contract de administrare cu o firmă, un ocol silvic privat sau de stat, care are voie să taie din el doar 3 metri cubi de pădure la hectar pe an. Ocolul trebuie să-i asigure pază, va avea obligația să reîmpădurească conform codului silvic, și bineînțeles, prin înscrierea contractului în SUMAL, se face deja un prim pas spre controlarea prin Radarul Pădurii.
Următorul pas va fi să reformăm ITRSV-ul printr-un comisariat sau eu o să-i spun garda forestieră de mediu; să aducem în această gardă forestieră de mediu mai mulți ingineri silvici pe care să îi trimitem în control și să diminuăm suprafața de 16 ha pe care un inginer trebuie să o controleze la 8 ha, deci să mărim numărul de inspectori.
Societatea civilă „sărbătorește” duminică printr-un protest față de despădurirea României.
Este normal să tragi în continuare semnale de alarmă că se pot face tăieri ilegale, eu sunt alături de ei, pentru că și eu sunt iubitoare de pădure și de câte ori în colegiul meu am avut probleme am făcut, vă spun, drumuri și hârtii către instituțiile statului, ca să le semnalez că sunt oameni care încalcă legea și fac tăieri ilegale.
În condițiile în care, în toamna lui 2013, zeci de mii de cetățeni și-au exprimat prin proteste masive dezacordul față de un proiect de exploatare de la Roșia Montană, cum comentați acordarea licenței de exploatare de la Rovina?
După sesizările pe care le-am văzut în presă săptămâna trecută, am semnat astăzi o întrebare către Agenția pentru Resurse Minerale prin care vreau să văd ce fel de licență li s-a dat celor de la Rovina, dacă li s-a dat licență de explorare, de exploatare, să ne lămurim pentru că noi nu avem această instituție în subordine, ca să pot să știu exact ce s-a întâmplat. Eu în primul rând vreau să văd răspunsul dumnealor, pentru că s-ar putea să nu fie licență nici de exploatare, nici de explorare, nu știm deocamdată. Și după aceea să mă exprim. Nu cred că poate să fie un secret pentru Ministerul Mediului, și nici pentru presă, pentru că așa cum nici Roșia Montană nu este un secret pentru nimeni, nu poate să fie nici aici.
Puteți citi și:
